Cristian Socol: Despre reducerea risipei la cheltuielile cu bunuri şi servicii

"Ultimii ani au adus discuţii din ce în ce mai intense legate de economii posibil de efectuat la nivelul cheltuielilor publice cu bunurile şi serviciile. Până la urmă o măsură de responsabilizare faţă de contribuabili, fie ei indivizi sau companii şi, de ce nu, o potenţială rezervă de reducere a risipei. Mai mult, reducerile la acest capitol au capacitatea de a alimenta golul temporar lăsat de măsurile de relaxare fiscală aplicate sectorului privat corect, singurul sector ce creează investiţii şi locuri de muncă sustenabile", scrie Cristian Socol, consilier al primului-ministru, într-un editorial pentru zf.ro
Romania TV
21 oct. 2013, 10:52
Cristian Socol: Despre reducerea risipei la cheltuielile cu bunuri şi servicii

Am promis in Programul de Guvernare 2013-2016 că vom reduce cheltuielile cu bunurile si serviciile (după ce dăm la o parte cheltuielile cu spitalele, medicamente s.a.). La modul riguros, formularea din program este „raţionalizăm şi creştem calitatea cheltuielilor publice: prioritizarea investiţiilor publice; raţionalizarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile completată de transparenţa procedurilor de achiziţii”.

Despre prioritizarea investitiilor publice voi discuta intr-o alta analiza. Aici discutam despre stadiul indeplinirii angajamentului privind rationalizarea cheltuielilor bugetare cu bunurile si serviciile.

Plec de la cateva ipoteze. Prima, analiza trebuie sa separe dinamica cheltuielilor cu bunurile si serviciile incluzand sau excluzand fondurile alocate din Fondul National de Asigurari Sociale de Sanatate. Nu are rost sa mai discutam faptul ca dinamica in cazul acestor fonduri pentru sanatate este greu de inversat atat pe termen scurt cat si pe termen lung (se cunoaste discrepanta ingrijoratoare dintre numarul mic de contribuabili in sistem si numarul de beneficiari). De altfel, vulnerabilitatea legata de cresterea iminenta a cheltuielilor cu ingrijirea sanatatii, partial din cauza imbatranirii demografice, cresterea costurilor medicale s.a. (detalii se pot consulta in Raportul Comisiei Europene – Public Finances in EMU 2013, p. 42). A doua ipoteza, analiza trebuie realizata pe date reale, comparabile fiind folosita metoda preturilor constante (dinamica nominala nu ar spune mare lucru). A treia ipoteza de care trebuie sa tinem cont cand facem monitorizarea acestor cheltuieli – am platit arierate puternice din urma, fapt ce se repercuteaza in dinamica curenta a cheltuielilor cu bunurile si serviciile. Mai tinem cont ca la sanatate am implementat directiva 7/L 72/2012 prin care facturile din domeniul sanitar trebuie achitate intr-un termen de 90 de zile, fata de 300 de zile cat era inainte.

Analiza pentru primele 8 luni din 2013 comparativ cu 8 luni 2012/ 8 luni 2011/8 luni 2010/8 luni 2009 relevă următoarele evolutii. Privind la indicatorul modificare procentuală reala a cheltuielilor cu bunurile si serviciile (fara cheltuielile alocate pentru sanatate) observam ca dupa o cadere in 2009 si 2010, gasim plus 3,81% 8 luni 2011 fata de 8 luni 2010, plus 3,04% 8 luni 2012 fata de 8 luni 2011 si plus 0,09% 8 luni 2013 fata de 8 luni 2012. Practic cheltuielile reale cu bunurile si serviciile in 2013 (exclusiv cele cu sanatatea) au stagnat in primele 8 luni din acest an (daca tine cont si de plata arieratelor, ele au scazut in mod real). Nu acelasi lucru il vedem atunci cand luam in calcul si cheltuielile cu sanatatea dar si aici trebuie sa tinem cont de efectul major al reducerii perioadei de plata a facturilor.

Intrand in structura, evolutiile sunt mixte. La cheltuielile cu bunurile si serviciile la bugetul de stat, 8 luni 2012 fata de 8 luni 2011 plus 7,91%, 8 luni 2013 fata de 8 luni 2012 avem stagnare. La cheltuielile  cu bunurile si serviciile la autoritatile locale, 8 luni 2012 fata de 8 luni 2011 plus 7,6%, 8 luni 2013 fata de 8 luni 2012 plus 3,8%. La autofinantate, 8 luni 2012 fata de 8 luni 2011 minus 1,7%, 8 luni 2013 fata de 8 luni 2012 plus 7,4%. La cheltuielile cu bunurile si serviciile la sanatate, 8 luni 2012 fata de 8 luni 2011 plus 2,7%, iar la 8 luni 2013 fata de 8 luni 2012 avem plus 12,7%. La cheltuielile cu bunurile si serviciile din bugetul asigurarilor sociale exista o scadere de 2,9% iar din bugetul asigurarilor de somaj minus 12%.

Pe ansamblu, desi putem constata o stagnare/reducere in termeni reali la cheltuielile cu bunurile si serviciile (fara cele alocate sectorului sanitar), este clara necesitatea consolidarii eforturilor de reducere a acestui tip de cheltuieli. Inca exista o marja ridicata de manevra in imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice.

DailyBusiness
Petrișor Peiu: Criza politică va continua până în 2028 sau până la alegeri anticipate. „Majoritățile nu mai pot fi construite în culise”
Spynews
Scandal la Evaluarea Națională. Ce s-a întâmplat după ce lucrările au fost predate. Dezvăluirile făcute de un profesor
Fanatik.ro
Mesajul emoționant postat de soția lui Lionel Messi după ce argentinianul a scris din nou istorie la Cupa Mondială: ”Ce privilegiu!”
Capital.ro
Undă verde pentru tranzacția anului. Pavăl Holding poate prelua Carrefour România
Playtech.ro
De ce nu mai investesc românii în titluri de stat? Fidelis a înregistrat cel mai slab rezultat din ultimii ani
Adevarul
„Pe Instagram mă simt ultimul om”. Dezbaterea virală care scoate la iveală un fenomen îngrijorător: statutul social cumpărat pe datorie
wowbiz.ro
Afecțiunea de care suferă Cheloo. Rapperul a dezvăluit chiar el ce problemă are
Economica.net
Un nou model Dacia. Va fi electric şi nu e Spring
kanald.ro
Cod portocaliu și galben de vijelii și furtuni cu grindină! Județele vizate de avertizarea meteo imediată
iamsport.ro
A numit ”singura echipă care îi poate pune probleme Spaniei” la CM 2026: ”Ascultați ce vă spun!”
MediaFlux
PAPARAZZI Mirel Rădoi a lăsat fotbalul pentru un meci de padel cu fiul său și doi jucători de la Universitatea Craiova! După partidă, discuțiile au continuat acasă la antrenor FOTO și VIDEO
stirilekanald.ro
Sorin Grindeanu premier, în locul lui Veștea
Știi care sunt cele 7 aspecte care fac diferența atunci când alegi un salon de masaj în București?