„Cresterea potentialului economic prin masuri care stimuleaza deopotriva cererea agregata dar si (sau mai mult) oferta agregata (vezi scutirea de impozit pe profitul reinvestit, scaderea CAS cu 5 puncte procentuale…) este singura tinta de natura sa creasca convergenta reala cu UE in perspectiva aderarii la Zona Euro si concomitent sa pastreze respectarea tuturor criteriilor de convergenta nominala prevazute in Tratatul de la Maastricht.

Desi nu pare, contextul intern si extern este mai putin prielnic acum unei combinatii de politici economice consistente. Vorbim de reglare fina intr-un context regional incert. Cu siguranta unii s-a putea uita doar pe tabloul macroeconomic al Romaniei şi ar putea spune Ok! 3,4% crestere economica in 2013 si 2,9% in 2014, rata anuala a inflatiei de 0,4% si cea medie anuala de 1% – la minimul ultimilor 40 ani, deficit bugetar de 1,85% din PIB, deficit de cont curent de 0,5% din PIB, rata somajului la nivelul ratei naturale a somajului, indicatori de incredere consolidati, perspective bune pentru detensionarea socului deflationist la nivelul Zonei Euro si UE in principal ca urmare a QE promovat de BCE s.a.m.d Şi in mod cert altii ar putea atrage atentia ca economia europeana joaca inca in ape tulburi (nu e clar ca actiunile BCE vor stimula economia reala – BCE a mai facut astfel de incercari; de programul QE al BCE beneficiaza indeosebi tarile din Zona Euro) si, in plus, contextul regional se deterioreaza continuu.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Posibile concedieri la TAROM. Veștile nu sunt deloc bune. Sorin ...

Rezervările pentru minivacanța de Paști îi supără pe hotelieri. ...

Putem da dreptate fără să greşim şi unora şi altora – combinatia consistenta de politici macroeconomice este mult mai dificil de gandit si implementat in conditiile unui tablou macroeconomic cu cifre mici. Reglarea fina presupune o atentie mai mare şi posibil laguri decizionale mai ridicate.

Constat hotarare in deciziile luate de Guvern si BNR in ultima perioada. Stimularea economica prin relaxare fiscala si masurile consecutive de reducere a ratei dobanzii de politica monetara pana la 2% (cu perspectiva utilizarii marjei de manevra a politicii monetare din actiunea asupra rezervelor minime obligatorii) pot impinge cresterea economica spre 4% in 2015 şi 5% in 2016. Intrarea dinamicii anuale reale a creditarii catre sectorul privat in teritoriu pozitiv va creste intermedierea financiara si, alaturi de stimulii fiscali, schemele de ajutor de stat şi majorarea investitiţiilor publice mai ales pe seama creşterii absorbţiei de fonduri europene, va contribui la investitii mai mari, consum mai ridicat şi o crestere a PIB potential cu 1-1,5 puncte procentuale fata de situatia prezenta.”

Analiza integrală pe adevarul.ro