Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat luni Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026. Acesta a explicat că prognoza a fost revizuită în creștere față de estimarea anterioară, după reevaluarea prețurilor la energie și combustibili.
„Rata anuală a inflației are până la sfârșitul anului o ușoară creștere. Atenție, este vorba despre indicele prețurilor de consum. Prețurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau vor avea creșteri normale, ca și în anii precedenți. Nu sunt exagerate”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a precizat că BNR nu se mai așteaptă la o scădere a inflației până la sfârșitul anului, în principal din cauza evoluției prețurilor produselor petroliere și ale energiei. Ulterior, rata inflației ar urma să scadă aproape continuu și să reintre în intervalul țintei BNR în primul trimestru din 2028.
Energia și carburanții au împins prognoza în sus
Isărescu a explicat că tensiunile de pe piețele energiei și gazelor naturale se transmit asupra costurilor de producție și, ulterior, asupra prețurilor din întreaga economie.
„Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior este determinată de o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei. Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile”, a afirmat guvernatorul BNR.
Prognoza a fost realizată pe baza datelor disponibile până la 1 noiembrie, când prețul petrolului depășea 100 de dolari pe baril. Între timp, acesta a coborât spre 90 de dolari, însă Isărescu a avertizat că există în continuare incertitudini privind evoluția cotațiilor.
Inflația de bază, pe care politica monetară o poate influența mai direct, este așteptată să scadă, dar va rămâne la un nivel mai ridicat decât cel estimat anterior, tot din cauza energiei și carburanților. Dintre componentele inflației de bază, serviciile continuă să înregistreze cele mai persistente creșteri.
Consumul a scăzut, iar investițiile au susținut economia
Guvernatorul BNR a declarat că scăderea puterii de cumpărare și restrângerea creditării au afectat consumul populației în trimestrul al doilea al anului. „Consumul privat și-a accentuat scăderea în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul declinului puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare”, a afirmat Isărescu.
Investițiile au compensat parțial această evoluție, în special cele finanțate din fonduri europene. În schimb, investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară.
Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Sunetm pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”
„Ne-am bazat pe efectul pozitiv al investițiilor și el există. Necazul este că nu ne-au ajutat investițiile străine directe. Ne-au ajutat investițiile din fonduri europene, în principal. Mai avem încă bani de tras de acolo, deci putem să mai avem efecte pozitive”, a explicat guvernatorul.
Isărescu a mai arătat că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, așa cum anticipa banca centrală. Analizele BNR indică însă că economia nu a înregistrat o deteriorare a competitivității prin preț.
De ce BNR nu a majorat dobânda-cheie
Guvernatorul a explicat că BNR nu a majorat dobânda de politică monetară, deși inflația a crescut, deoarece economia se confruntă deja cu un deficit important de cerere. „Economia are deja un deficit major de cerere. Era greu de explicat că trebuie să îl reducem pentru o mișcare eventual marginală, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde atât de mult de factori din partea ofertei și, în special, de prețul energiei”, a declarat Isărescu.
BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce rata anuală a inflației a urcat la 6,94% în octombrie.