Şefa Înaltei Curţi a verificat la omologii din Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană câte instanţe supreme la nivelul UE au completuri specializate pe corupţie. Din răspunsurile primite de la omologii europeni din 19 ţări, a rezultat că doar Austria.
"Cu referire la dosarul nr. 642E/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat la data de 12 aprilie următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană: Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instanţe naţionale de completuri specializate în cauze de corupţie?", se precizează în adresa transmisă CCR.
Potrivit documentului, au fost primite 19 răspunsuri, acestea fiind grupate pe trei categorii.
- 13 state care nu au la nivelul Curţii Supreme, nici la nivelul altor instanţe inferioare completuri specializate în cauze de corupţie: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Polonia, Finlanda, Cipru, Norvegia, Spania, Marea Britanie.
- 5 state care nu au la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie, dar au la nivelul altor instanţe fie completuri specializate, fie judecători specializaţi: Croaţia, Slovacia, Cehia, Grecia, Slovenia. Slovenia are secţii specializate la nivelul a 4 instanţe, competente să judece mai multe categorii de infracţiuni, printre care şi infracţiuni de corupţie.
- Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie.
"Concluzie. Cu excepţia Austriei, Curţile Supreme afiliate Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană nu au completuri specializate în cauze de corupţie", se mai arată în adresa trimisă CCR.
Curtea Constituţională urmează să se pronunţe vineri în cazul sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în dosare de corupţie.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache susţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În replică, Cristina Tarcea a arătat că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Anterior, ea declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Instanţa supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache.
Luni, un complet format din cinci judecători de la Instanţa supremă a amânat, pentru 20 mai, dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.
Avocaţii lui Dragnea au solicitat amânarea dezbaterilor până pe 19 aprilie, când Curtea Constituţională urmează să ia o decizie cu privire la completurile specializate pe cazurile de corupţie.
facebook
twitter
