Cristine Lagarde susţine că reducerea datoriei are o importanţă critică pentru Grecia

În 2015, Grecia a înregistrat cel mai ridicat nivel al datoriei din Europa (176,9% din PIB), depășind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de UE. „Mai sunt încă multe de făcut și trebuie discutată problema sustenabilității datoriei. Suntem determinați să continuăm negocierile”, a declarat Lagarde.

Germania și câteva state, inclusiv Finlanda și Slovacia, se opun unei reduceri a datoriei Greciei, argumentând că nu este necesară o astfel de măsură, în timp ce FMI consideră că fără o atenuare datoria nu va fi sustenabilă.

Discuțiile dintre reprezentanții Comisiei Europene, Fondului Monetar Internațional, Băncii Centrale Europene și Fondului de susținere a zonei euro (MES) cu oficialii de la Atena au fost reluate luna aceasta, ministrul elen de Finanțe, Euclide Tsakalotos, prezentând noile măsuri pe care Guvernul ar urma să le adopte pentru a obține aprobarea creditorilor cu privire la programul de redresare a economiei. Acest program se bazează pe acordul încheiat în vara anului trecut cu privire la un nou împrumut de 86 de miliarde de euro acordat Greciei în schimbul unor noi măsuri de austeritate, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi EUROSTAT: România, locul cinci în rândul ţărilor UE cu cea mai scăzută datorie publică în 2015

Alte articole

Christine Lagarde a apărut bandajată pe față în videoclipul în care și-a anunțat demisia din funcția de președintă a Băncii Centrale Europene. Care este explicația: „Nu e vorba de kick-boxing în Thailanda. E doar un mic cancer de piele care trebuia îndepărtat”

Christine Lagarde demisionează de la conducerea Băncii Centrale Europene. Când va pleca din funcție și cine ar putea să-i ia locul

Finalizarea cu succes a procedurii de evaluare a acordului de asistență a fost amânată de mai multe luni în principal din cauza unor diferențe în rândul creditorilor cu privire la deficitul fiscal preconizat a fi înregistrat de Grecia până în 2018, estimat la 3% de UE și la 4,5% de FMI, precum și din cauza opoziției autorităților de la Atena de a adopta o serie de măsuri nepopulare. Guvernul grec are nevoie de o evaluare pozitivă pentru a putea primi noi ajutoare în valoare de până la cinci miliarde de euro.

Potrivit presei, creditorii ar vrea un compromis cu privire la noi măsuri suplimentare care să permită realizarea unor economii suplimentare de până la 5,4 miliarde de euro, ceea ce ar provoca mânia sindicatelor. În schimb, oficialii de la Atena ar vrea o încheiere rapidă a procedurilor de evaluare pentru a putea demara o discuție cu privire la o nouă reducere a datoriei publice a Greciei.