Criza din Orientul Mijlociu a dus la explozia prețului aluminiului. Pot exista creșteri la alimente, electronice și mașini

Tensiunile din Orientul Mijlociu au declanșat o explozie a prețului aluminiului, cotațiile urcând cu circa 8–10% în doar câteva zile și atingând maxime de peste 3.500 de dolari pe tonă. Acest lucru ne afectează prin posibila creștere a prețurilor la alimente, electronice sau mașini.
Andrei Ene
02 apr. 2026, 15:57
Criza din Orientul Mijlociu a dus la explozia prețului aluminiului. Pot exista creșteri la alimente, electronice și mașini

În timp ce perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanțul global de aprovizionare pentru aluminiu se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Asta pentru că, de la începutul săptămânii, aluminiul a avansat cu 8% până în timpul sesiunii de astăzi, joi, 2 aprilie, atingând un maxim local de 3.527 dolari pe tonă metrică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Criza din Orientul Mijlociu a dus la explozia prețului aluminiului

Pe Bursa de Metale din Londra, aluminiul a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în decursul lunii martie, ajungând la un preț recent de aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Principalul catalizator este reprezentat de o serie de atacuri ce afectează marile topitorii din Golful Persic, în special instalațiile operate de Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (EGA).

Citește și : Un lanț mare de magazine dispare definitiv de pe piață. Cine a prelua cârma și ce se va întâmpla cu prețurile

Aluminium Bahrain a semnalat deja reduceri de capacitate de aproape 20%, în timp ce efectele asupra producției sunt amplificate și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Aceasta reprezintă un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din producția globală.

Peste 80% din metalul din regiune este destinat exportului, astfel că orice risc de tranzit transformă o problemă de producție regională într-un eveniment de penurie globală, potrivit analistului Radu Puiu.

În termeni tehnici, piața emite un semnal clasic de criză, cunoscut sub numele de „backwardation”. Fenomenul apare când prețul de cumpărare al metalului astăzi (spot) este cu mult mai mare decât prețul pentru livrarea peste trei luni.

În prezent, această primă a sărit peste 60 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2007 și evidențiază dezechilibrul acut de pe piața metalului.

Comercianții plătesc această „taxă de deficit” pe fondul dispariției principalelor plase de siguranță din piața financiară. Stocurile din depozitele Bursei de Metale din Londra s-au redus cu peste 60% din mai anul trecut și au coborât la cele mai scăzute niveluri de la jumătatea lui 2023.

Oferta rămâne, însă, rigidă, pentru că topitoriile de aluminiu sunt mari consumatoare de energie, greu de repornit după oprire, iar eventualele avarii ale echipamentelor pot întârzia reluarea producției timp de luni întregi.

Cererea este susținută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a urcat din nou peste 50, semnalând o expansiune. Astfel, dacă cel mai mare consumator mondial de aluminiu își accelerează din nou achizițiile într-un moment în care oferta din Golf rămâne afectată, deficitul de pe piață se va adânci rapid, subliniază analistul financiar XTB România.

Când stocurile sunt scăzute, prețurile devin volatile, iar fiecare știre care vizează o întârziere a livrării sau o actualizare cu privire la o topitorie poate declanșa fluctuații importante ale prețurilor.

Este creată, astfel, o „primă de risc” pentru aluminiu, pe care alte metale similare precum cuprul sau nichelul nu o au în prezent. Pentru investitori, situația pune în centrul atenției producătorii și reciclatorii care ar putea beneficia de marje mai mari.

Cum ne afectează pe noi

Aluminiul este „coloana vertebrală” a producției moderne și are un rol esențial în transporturi, pentru că reduce greutatea vehiculelor electrice și cele din industria aerospațială. El este folosit frecvent și în industria ambalajelor, în conserve sau doze, dar și în infrastructură, în ceea ce privește rețelele electrice și cadrele pentru panouri solare.

Producătorii trebuie să decidă, pe măsură ce cresc costurile de producție, dacă absorb impactul asupra marjelor lor sau transferă costurile către consumatori. Dacă șocurile de aprovizionare persistă, aluminul ar putea să devină un factor principal al inflației „persistente” în sectorul industrial.

Citește și : Profi, pierderi de 537 milioane de lei în 2025. Retailerul operează sub entitatea juridică Mega Image SRL de la 1 aprilie 2026

Criza actuală arată că lumea occidentală depinde de numai câteva mari centre de producție, având în vedere că Golful Persic este o putere în domeniul metalelor destinate exportului, iar Strâmtoarea Ormuz este singura cale de tranziție.

Companiile sunt forțate să reevalueze riscul pe măsură ce geopolitica revine ca principal catalizator pentru piața materiilor prime, ceea ce ar putea duce la un mediu de prețuri mai ridicate pentru o perioadă mai lungă,  pe măsură ce companiile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente, deși mai scumpe, mai adaugă Radu Puiu.