CRIZA IMIGRANŢILOR. Punctele principale din discursul lui Juncker în faţa Comisiei Europene

Migraţia şi mişcările migratorii reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru Uniunea Europeană. Numărul mare de solicitanţi de azil înregistrat în UE a crescut cu 44%, de la 435.000 în 2013 la 626.000 în 2014.

S-a înregistrat de asemenea o creştere a cazurilor de treceri ilegale ale frontierei, în primele 5 luni ale anului fiind detectaţi 153.000 de migranţi la graniţele externe ale Europei. Aceasta reprezintă o creştere de 149% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

Am luat măsuri pentru a oferi un răspuns european. În luna mai, Comisia Europeană a prezentat Agenda Europeană a Migraţiei şi am implementat primele măsuri. Am luat rapid aceste măsuri pentru a atenua criza. Am reprimat reţelele de trafic cu persoane şi cu ajutorul statelor membre am tripolat prezenţa europeană în Marea Mediterană, de unde am reuşit să salvăm 120.000 de oameni.  În fiecare zi ajung refugiaţi la ţărmurile şi graniţele noastre.

Citeşte şi Comisia Europeană cere României să primească 4.646 de refugiaţi

Alte articole

Procesatorii cer relaxarea limitelor UE privind apa pe care o conține puiul din supermarket. Decizia luată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a aprobat revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro

Nevoia pentru acţiuni ambiţioase ale UE bazate pe solidaritate şi responsabilitate este clară. În mai 2015 ni s-a solicitat ajutorul de către Italia şi Grecia pentru relocarea a 40.000 de oameni care ajunseseră la ţărmurile altor ţări membre pentru procesarea cererilor de azil. Statele membre au aprobat propunerea de redistribuire a migranţilor din taberele de refugiaţi din afara UE, iar în curând vom redistribui peste

Privind actuala criză a migranţilor, la 9 septembrie 2015 am propus relocarea a 120.000 de refugiaţi din Italia, Grecia şi Ungaria. Aceasta este doar o parte dintr-un pachet de măsuri, inclusiv o listă a ţărilor de origine sigure, un mecanism permanent de relocare  care să fie automat activat în cazul viitoarelor situaţii de urgenţă, precum şi o acţiune diplomatică susţinută în acest sens.

Fondurile de urgenţă au fost dublate pentru a fi susţinute cele mai afectate ţări membre, de la 25 de milioane de euro, până la 50 de milioane de euro pe an.

Citeşte şi CRIZA IMIGRANŢILOR. Victor Ponta nu susţine cotele obligatorii şi condamnă „accesele de BARBARIE” VIDEO

De asemenea, agenţiile UE vor lucra împreună cu autorităţile naţionale pentru identificarea rapidă şi înregistrarea  precum şi amprentarea refugiaţilor. Aceste măsuri ne vor permite să-i identificăm rapid pe cei care nu necesită protecţie internaţională.

Comisia Europeană a propus un plan de acţiune pentru accelerarea anchetării şi inculpării reţelelor de traficanţi de imigranţi, precum şi u9n sistem de apărare şi de securitate comun pentru strîngerea de informaţii, iar în faza a doua, de interceptare şi distrugere a navelor traficanţilor de imigranţi.

La toate aceastea, o contribuţie foarte importantă pentru dezvoltarea oportunităţii şi asistenţei o vor avea parteneriatele cu ţările de origine şi de tranzit ale imigranţilor. În total, UE va oferi 96.8 miliarde de euro pentru cooperare externă în perioada 2014-2020.