A ajuns România pe marginea prăpastiei, la un pas de colaps? Indicatorii de încredere în economie asta par să arate. S-au deteriorat din nou luna aceasta, ajungând la cel mai redus nivel de după vara lui 2020, când lumea se confrunta cu efectele pandemiei de Covid. Totodată, pe fondul crizei politice tot mai severe, moralul consumatorilor se află la cel mai redus nivel de după 2011!
Concret, indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator -ESI) a scăzut la 91,1 puncte în aprilie, de la 91,9 puncte în martie. Este cel mai redus nivel al ESI de după iulie 2020, precum și a 12 lună la rând când se află sub nivelul de 100 de puncte care semnalizează o contracție a economiei, notează profit.ro.
”Pesimismul general paneuropean a fost probabil exacerbat de escaladarea tensiunilor politice interne”, consideră Rareș Racoviță, economist la Banca Comercială Română.

ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut (PIB).
La nivelul Uniunii Europene, ESI a coborât la 93,5 puncte în aprilie, de la 96,4 puncte în martie, respectiv 99 de puncte în ianuarie, și se află sub nivelul de 100 de puncte din iunie 2022, la scurt timp după invazia rusească din Ucraina.
În România, indicii sectoriali au scăzut pentru industrie, construcții și în rândul populației în aprilie față de mai. Pe primul trimestru, media ESI este în scădere față de T4 2025, ceea ce semnalizează o nouă contracție secvențială a PIB – care a înregistrat deja două trimestre consecutive de scădere în a doua jumătate a anului trecut.

Încrederea consumatorilor s-a deteriorat suplimentar în aprilie (o scădere de 2,9 puncte a indicelui) și a căzut nu doar sub nivelurile din pandemie, ci la cel mai redus nivel de după 2011, an în care se manifestau încă efectele crizei economice generate de criza financiară și de măsurile fiscal-bugetare luate pentru evitarea incapacității de plată, mai remarcă sursa citată.
S-au deteriorat și așteptările consumatorilor privind situația financiară și economică viitoare. Pe de altă parte, intențiile de achiziții majore au crescut față de martie.
Moralul consumatorilor a fost afectat anul trecut de măsurile fiscal-bugetare luate de guvern, inclusiv creșterea taxelor pe consum și creșterea facturilor la energie prin ridicarea plafonului de preț, ceea ce a dus la o creștere a inflației – o dublare practic a ratei între iunie și august, la aproape 10% pe an.
Totodată, salariile bugetarilor și pensiile au rămas înghețate în 2026 pentru al doilea an consecutiv. În termeni reali, salariile sunt în scădere din vara anului trecut, ca urmare a încetinirii salariului mediu și a creșterii inflației.
Vânzările firmelor către populație sunt de asemenea în scădere, cu aproape 7% pe an pe serie brută în februarie. Așteptările inflaționiste ale consumatorilor au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni.
Creșteri mai mari de prețuri sunt anticipate și de manageri, cu excepția celor din retail. Tema de șomaj în rândul populației pentru următoarele 12 a urcat la cel mai ridicat nivel de după mai 2020, când era în vigoare lockdwon-ul COVID, subliniază analistul BCR.
Industria manufacturieră continuă să dea semne de contracție, cu o scădere de 0,3 puncte a indicelui sectorial, pe fondul așteptărilor unei producții mai mici și a creșterii stocurilor.
În sectorul serviciilor, managerii raportează o creștere a indicatorului (+0,5 puncte), pe fondul evaluărilor mai bune privind afacerile din urmă și a cererii recente, în timp ce așteptările privind cererea în perioada următoare s-au deteriorat.
O creștere a înregistrat și indicatorul sectorului comerțului cu amănuntul (+1 punct), ca urmare a evaluărilor managerilor privind creșterea afacerilor recente și scăderea stocurilor, în timp ce așteptările privind activitatea viitoare s-au deteriorat. În construcții, indicele s-a deteriorat (-0,6 puncte), pe fondul scăderii intențiilor de angajare.
Indicele intențiilor de angajare a crescut însă față de martie de la 97,6 la 98,1 puncte, pe fondul creșterii intențiilor de angajare în servicii și retail, în timp ce acestea au scăzut în construcții și industrie.