Criza siriană. Barack Obama încearcă să evite greşelile lui George W. Bush

În absenţa unui acord din partea Consiliului, o operaţiune în Siria ar urma să fie condusă de o „coaliţie de voluntari”, la fel ca cea care a răsturnat regimul irakian al lui Saddam Hussein. Rusia, principalul aliat al Damascului, a atras atenţia în acest context asupra similitudinilor între cele două cazuri, reamintind că invazia din 2003 s-a bazat pe informaţii false cu privire la prezenţa în Irak a armelor de distrugere în masă, în momentul în care americanii şi europenii susţin că armata siriană a comis săptămâna trecută un atac cu arme chimice într-o suburbie a Damascului.

Secretarul de stat american, John Kerry, care a criticat înainte decizia lui George W. Bush de a ataca Irakul, a calificat ca fiind ‘indecentă din punct de vedere moral’ presupusa folosire a gazelor toxice împotriva populaţiei siriene.

„De data aceasta situaţia este cu totul diferită„, a declarat Richard Gowan, de la Universitatea din New York. „Numai un susţinător fervent al teoriei conspiraţiei poate argumenta că Barack Obama ar fi dorit să se ajungă aici, în timp ce administraţia Bush a vrut în mod clar să invadeze Irakul în 2003„, a adăugat el.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La acea vreme, Germania şi Franţa s-au opus operaţiunii în Irak, în timp ce Londra l-a sprijinit pe George Bush. De data aceasta, marile puteri europene sunt de acord cu o operaţiune în Siria, preşedintele francez Francois Hollande invocând „responsabilitatea de a proteja civilii”.

Alte articole

John Kerry dezvăluie motivul pentru care SUA a ales să instaleze minireactoare nucleare în România. Ce a spus despre Klaus Iohannis

VIDEO Marcel Ciolacu, întâlnire cu John Kerry, consilierul lui Biden pe probleme climatice: „România şi SUA sunt parteneri strategici în ceea ce priveşte securitatea”

„Consiliul de Securitate nu poate fi singurul şi unicul garant a ceea ce este legal şi a ceea ce este legitim„, a afirmat la rândul său Richard Haas, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe şi fost diplomat american. „Acest lucru ar permite ţărilor ca Rusia să aibă autoritate asupra legilor internaţionale şi mai mult asupra relaţiilor internaţionale„, a apreciat el. În opinia sa, Statele Unite nu pot lăsa să se întâmple acest lucru.

Washingtonul, a explicat el, caută un echilibru între o acţiune militară suficient de puternică pentru „a impune ideea că există într-adevăr linii roşii care nu trebuie încălcate”, însă nu prea dură sau de lungă durată, astfel încât „SUA să nu devină un protagonist în acest război civil”.

Cu toate acestea, unele ţări rămân prudente. Carl Bildt, ministrul suedez al afacerilor externe, a afirmat că ar trebui să se încerce să se meargă prin intermediul Consiliului de Securitate şi că este ‘important’ ca anchetatorii ONU aflaţi în prezent în Siria s-şi poată duce la bun sfârşit misiunea.

„Aş dori să văd o dovadă oficială, într-o formă sau alta, că arme chimice au fost folosite (în Siria) înainte de lansarea unei operaţiuni militare”, a spus la rândul său ambasadorul la ONU al unei ţări aliate a SUA, citat sub rezerva anonimatului de AFP.