CRJ: Funcţionarea instituţiilor ce se ocupă de drepturile omului şi de combaterea discriminării a regresat

CRJ susţine că a crescut incidenţa discursului discriminator din partea unor oficiali ai statului, ca exemple fiind daţi Victor Ponta, Traian Băsescu şi Puiu Haşotti. „Instituţia abilitată să aplice sancţiuni (CNCD) dovedeşte o mare reţinere atunci când este vorba despre înalţi demnitari ai statului, învocând, de pildă, dreptul la libertatea de exprimare. Într-o democraţie autentică, tocmai astfel de înalţi responsabili ar primi sancţiuni drastice, cu atât mai mult într-o societate profund intolerantă ca România”, se arată într-un comunicat al CRJ.

Centrul constată că nu s-au făcut paşi concreţi în ceea ce priveşte strategia de incluziune a romilor, strategie adoptată în 2011.

„Din perspectiva funcţionării statului de drept, în mod particular a instituţiilor de protecţie a drepturilor omului şi de combatere a discriminării, în special pentru protejarea celor mai vulnerabili din societate, considerăm că funcţionarea acestor instituţii nu a stagnat, ci a regresat, iar impunitatea pentru abuzuri din partea statului, chiar şi atunci cand aceste abuzuri ajung în spaţiul public prin intermediul media, reprezintă din ce în ce mai mult regula”, susţin cei de la CRJ. De asemenea, sunt ignorate drepturile copiiilor şi ale adulţilor cu dizabilităţi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ce priveşte corupţia, s-a ajuns în situaţia în care 43% dintre români cred că a crescut nivelul acesteia în ultimii doi ani. „Parlamentul, într-o opacitate totală, a introdus modificări ale codului penal menite să confere un statut de imunitate parlamentarilor, şi, mai ales primarilor, în privinţa conflictelor de interese şi a faptelor de corupţie.Deşi recuperarea prejudiciului este clamată de ani buni ca şi politică de stat, nu există informaţii centralizate privind despăgubirile acordate părţilor civile în procesele de corupţie sau gradul de recuperare a pagubelor şi produselor infracţiunilor de corupţie, iar instituţiile publice sunt reticente să facă publice sumele efectiv recuperate în cazuri concrete”, constată Centrul de Resurse Juridice.

Alte articole

Andrew Tate, cercetat de DIICOT după mesajele controversate despre femei postate pe rețelele sociale. Procurorii îl acuză de incitare la ură și discriminare în formă continuată

Motivul incredibil pentru care angajatul unui supermarket a primit despăgubiri în valoare de 12.000 de lire sterline din partea companiei