Csaba Sogor, candidat UDMR la europarlamentare 2014

În 1988, Csabo Sogor a absolvit Institutul Teologic Protestant din Cluj, urmând apoi cursuri teologice postuniversitare la Zürich și Basel (1992). Între anii 1988-1999 a fost pastorul Bisericii reformate din Ciceu. Între anii 1999 şi 2000, a ocupat funcţia de consilierul ecumenic și responsabil cu relațiile externe al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, condusă de către episcopul Laszlo Tokes.

În tot acest timp, el a activat şi în viaţa politică. Şi el şi-a început cariera politică imediat după Revoluţie, în 1990 înscriindu-se în UDMR. Din 1995 este membru al Consiliului Reprezentanților Unionali.

În legislatura 2000 – 2004, el este ales senator din partea județului Harghita. Patru ani mai târziu, el este reales ca senator în aceeași circumcripție electorală, din partea aceleiași formațiuni. A fost membru al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret și al Comisiei pentru egalitatea de șanse. A fost secretar al Grupului Parlamentar UDMR. A demisionat din Parlament la data de 3 decembrie 2007 pentru a candida la alegerile europarlamentare. El este ales eurodeputat, fiind pe a doua poziţie pe lista UDMR.

Ca europarlamentar, Csabo Sogor a făcut parte din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne şi din Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Asia de Sud-Est şi cu Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). De asemenea, a fost membru supleant în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi în Delegaţia pentru relaţiile cu Japonia.  

Alte articole

Călin Georgescu, din nou la Poliţie: „Pe ce bază s-au anulat alegerile, nu s-a demonstrat nimic într-un an”

Ilie Bolojan, poziție surprinzătoare pe tema alegerilor în două tururi, cerute insistent de USR: ”Alegerile dintr-un singur tur favorizează stabilitatea pe funcție”

La începutul mandatului de europarlamentar, el a afirmat că unul din obiectivele sale al Bruxelles va fi autonomia Ţinutului Secuiesc. El a declarat că va milita pentru autonomia acestei regiuni, dar și pentru ca limba maghiară să fie a doua limbă a statului, cel puțin acolo unde comunitatea maghiară reprezintă 20% din totalul populației.

În anul 2001, el le-a cerut maghiarilor din județul Harghita să nu participe la manifestările de Ziua Națională a României sau măcar să poarte o banderolă neagră pe braț, în semn de doliu. A fost acuzat că ar fi colaborat cu fosta Securitate.