CSAT a aprobat planul de înzestrare a Armatei pe 10 ani. România va trimite peste 2.600 de militari şi poliţişti în misiuni externe

„Alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din PIB pentru apărare, în baza Acordului politic naţional privind creşterea finanţării, a permis majorarea alocaţiilor bugetare pentru înzestrare şi iniţierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forţe, cu implicarea industriei naţionale şi protejarea intereselor esenţiale de securitate. Obiectivul fundamental al procesului de înzestrare a Armatei României constă în dotarea structurii de forţe cu tehnică şi echipamente militare performante, compatibile şi interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO şi UE, care să asigure capacitatea de descurajare şi apărare şi viabilitatea acestora pe durata următoarelor decade, prin nivelul de eficienţă şi dezvoltare tehnologică”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Programele de înzestrare esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român se referă, în principal, la transportoarele blindate pentru trupe, autoturismele de teren blindate şi neblindate de tip uşor, avionul multirol al Forţelor Aeriene, sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare, vânătorul de mine, corveta multifuncţională, elicopterele de transport personal şi cele echipate cu sisteme de salvare-evacuare medicală.Aceste tipuri de tehnică sunt cuprinse în programele multianuale de înzestrare aprobate de Parlament, pentru care au fost angajate fonduri financiare şi a căror derulare continuă sau care sunt în curs de fundamentare.

Prin Planul de înzestrare a Armatei României, document care se actualizează anual, etapizat şi pe priorităţi, se planifică sistemele şi echipamentele care vor fi achiziţionate anual, realizându-se astfel corelarea dintre dotarea structurii de forţe şi resursele financiare alocate pentru înzestrare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Militari pentru misiunile externe

Alte articole

CSAT a aprobat mobilizarea pentru 2027. Câți militari și civili vor fi chemați în misiuni externe, România își consolidează rolul pe Flancul Estic al NATO

Nicușor Dan convoacă prima ședință CSAT. Ce schimbare vrea președintele României în Strategia Națională de Apărare

Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost analiza şi aprobarea Planului de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care vor fi trimise în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2019.

Astfel, 1.902 militari din Armata României vor participa, anul viitor, la aceste misiuni şi operaţii, în creştere cu 127 militari faţă de anul 2018.

Forţele Ministerului Afacerilor Interne care vor participa în anul 2019 la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român vor fi în număr de 759 de militari şi poliţişti.

Efortul principal rămâne, în continuare, participarea cu forţe şi mijloace la operaţia NATO din Afganistan – Resolute Support Mission (RSM), precum şi menţinerea contribuţiei naţionale la asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO în cadrul Grupului de Luptă dislocat în Polonia, concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi EUFOR ALTHEA, din teatrul  de operaţii din Balcanii de Vest.

În plus, în anul 2019, un detaşament de elicoptere militare va participa, pentru prima dată, la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfăşurând operaţii de evacuare medicală, transport de trupe şi echipamente, precum şi asigurarea suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această ţară.

Participarea forţelor armate ale României la misiuni internaţionale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau misiuni umanitare sunt expresii ale îndeplinirii angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat ca membru a comunităţii internaţionale, precizează sursa citată.

De asemenea, în cadrul şedinţei CSAT, a fost analizat şi aprobat Conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

Iniţiativa s-a dezvoltat în contextul în care ţările membre NATO au adoptat la Summit-ul NATO de la Bruxelles, din 11-12 iulie 2018, cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective, reliefând importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi necesitatea creşterii prezenţei aliate înaintate în această regiune. Rolul comandamentului este acela de a asigura o configuraţie adecvată a lanţului de comandă şi control între Divizia multinaţională Sud-Est, Comandamentul Întrunit al Forţelor Aliate de la Napoli şi forţele de întărire în caz de criză sau conflict.

În acelaşi context, membrii Consiliului au analizat şi aprobat înfiinţarea Comandamentului Apărării Cibernetice. Înfiinţarea acestui comandament, în subordinea Statului Major al Apărării, în cadrul procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României, va permite realizarea unei structuri funcţionale de nivel strategic, capabile să gestioneze şi să răspundă rapid la ameninţările cibernetice, pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare şi a stării de război.

Comandamentul va trebui să asigure conducerea apărării cibernetice într-o manieră coerentă şi eficientă, prin sincronizarea şi direcţionarea dinamică a eforturilor de planificare, organizare, coordonare şi executare a acţiunilor specifice desfăşurate de structura de forţe într-un mediu cibernetic degradat.

Totodată, a fost aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2019, principalul document de lucru al Consiliului, necesar realizării obiectivului constituţional cu care este învestit, respectiv organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale.