Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: Nu există raţiuni pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă în România

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că în România nu există, în prezent, rațiuni pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă în România. Şeful statului a precizat că, în condițiile multiplicării atentatelor din Europa, precum evenimentele tragice din Franța și din Germania, în CSAT a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României din perspectiva riscurilor și amenințărilor de natură teroristă.

„Am fost asigurat de toate instituțiile statului cu responsabilități în materie că nu există în acest moment rațiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă mai sus de unde este acum la albastru precaut”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT.

Şedinţa CSAT de la Palatul Cotroceni s-a încheiat după două ore şi jumătate, timp în care s-au luat în discuţie metodele de implementare a deciziilor NATO de la Summit-ul de la Varşovia care privesc în mod direct România.

„Am evaluat situaţia din Turcia ca membru NATO. România este interesată de asigurarea stabilităţii în regiune şi de respectarea statului de drept. România s-a poziţionat foarte clar faţă de tentativa de lovitură de stat. Turcia ramane un partener si un aliat indispendsabil NATO, dar si un actor a carui stabilitate este vitala pentru securitatea regionala, Partenerii nostri turci sunt constienti de importanta pe care o au in acest sens al respectării drepturilor omului”, a declarat Iohannis.

Alte articole

Ilie Bolojan anunță decizii majore pentru România după CSAT: „Creșterea capacității de apărare până în 2030”

Ilie Bolojan a convocat CSAT înainte de alegerile prezidenţiale. Ce subiecte sunt pe ordinea de zi

În cadrul şedinţei CSAT s-a hotărât şi ca MAE să elaboreze o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu.

Şedinţa CSAT a început la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, şi este condusă de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit news.ro.

În cadrul şedinţei se va analiza modul de reflectare a mandatului României în documentele finale ale Summit-ului NATO din 8-9 iulie, de la Varşovia, şi se vor stabili măsurile acţiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate.

De asemenea, se va discuta şi despre ”situaţia regională în urma ultimelor evoluţii din Turcia”, au declarat surse oficiale pentru News.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 9 iulie, după încheierea Summit-ului NATO de la Varşovia, că lucrările reprezintă un succes major pentru România, care şi-a atins toate obiectivele ce au fost fixate în cadrul mandatului stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

”România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune şi, foarte important, a dovedit că este un aliat credibil. Obiectivele nostre strategice au vizat reafirmarea unităţii NATO, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi Mării Negre ca elemente centrale ale securitţi NATO. Am atins aceste obiective”, a precizat şeful statului.

Astfel, România a obţinut de la aliaţii săi sprijin pentru patru obiective: echilibrarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic între segmentul nordic şi cel sudic; constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul României şi decizia privind prezenţa maritimă şi aeriană aliată în sudul flanucului estic; un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării NATO pentru România şi declararea capacităţii operaţionale a sistemului antirachetă de la Deveselu ce va deveni oficial o bază NATO.

CITEŞTE ŞI: Klaus Iohannis, reacţie la tentativa de lovitură de stat din Turcia: Sper că ordinea va fi restabilită în cel mai scurt timp