„Analizând proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, transmis spre avizare de Ministerul Justiției, plenul CSM constată că acesta răspunde doar în parte solicitării anterioare a Consiliului, prin eliminarea unora dintre soluțiile legislative adoptate prin OUG 7/2019 și respectiv prin revenirea unor dispoziții legale la forma avută anterior modificărilor aduse prin OUG menționată”, se arată în motivarea deciziei de marți a plenului CSM.

Avizul negativ a fost votat în unanimitate de către membrii CSM. Totodată, în documentul menționat se arată că proiectul de modificare a Ordonanței de Urgență nr. 7/2019 nu conține toate solicitările membrilor CSM.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat ...

„Proiectul de act normativ analizat nu rezolvă, însă, toate solicitările CSM, nefiind înlăturate celelalte dispoziții cuprinse în OUG 7/2019 cu pivire la care plenul apreciase că se impune abrogarea. În consecință, consecvent poziției sale exprimate în șefința din 25 februarie 2019, plenul CSM apreciază că se impune refacerea proiectului de act normativ, cu luarea în considerare a solicitării sale anterioare de abrogare a tuturor dispozițiile din OUG 7 care nu au fost adoptate ca urmare a sesizării CSM”, se mai menționează în motivare.

OUG pe legile justiției a fost adoptată, marți de Guvern, în ciuda avizului negativ al plenului CSM (avizul este consultativ).

La scurt timp după ședință, Toader a prezentat cele cinci modificări pe care le conține Ordonanța.

Potrivit lui Toader modificările din OUG vizează următoarele:

– vor fi aborgate prevederile care vizau posibilitatea ca și judecătorii să candideze la funcții de conducere în parchete; totodată, avizul consultativ în privința acestora va fi dat de Secția pentru procurori.

– se abrogă alineatul care interzicea delegările în funcțiile de conducere din parchete pentru posturile pentru care numirea era făcută de către președinte.

– se renunță la motivul pentru care este pierdută calitatea de magistrat, și anume buna reputație.

– a patra modificare vizează salarizarea celor din segmentul IT din sietemul judiciar (vor avea același grad de salarizare)

– a cincea modificare vizează remedierea diferențierii „nejustificate” între specialiștii cu același profil profesional de la DNA și DIICOT față de cei de la Secția specială.

Chiar dacă proiectul de modificare conține prevederi solicitate de către magistrați, procurorii au decis să continue protestul deoarece vor ca prevederile privind Secția de anchetare a magistraților să fie eliminate.