CSM a respins cererea de suspendare din funcţie a judecătoarei ICCJ Georgeta Barbălată

Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, în 27 iulie, pentru efectuarea de verificări cu privire la îndeplinirea de către Georgeta Barbălată, judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – Secţia Penală, a condiţiei de bună reputaţie, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor informaţii privind începerea urmăririi penale, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

Judecătoarea Georgeta Barbălată a demisionat în 27 iulie din funcţia de purtător de cuvânt al ICCJ, după ce procurorii anticorupţie au început urmărirea penală în cazul ei pentru favorizarea infractorului, fiind acuzată că l-a avertizat pe fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov Mihai Vlad că-i va fi percheziţionată locuinţa.

Recent, procurorii DNA au extins cercetările în cazul judecătoarei Georgeta Barbălată, pe care o acuză şi de divulgare de informaţii în cauze ce privesc siguranţa naţională, după ce i-ar fi spus fostului şef al SIPI Ilfov despre două mandate de interceptare.

Potrivit unor surse judiciare, judecătoarea Georgeta Barbălată i-ar fi spus fostului şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov Mihai Vlad despre faptul că în noiembrie 2011 a emis două mandate de interceptare în cadrul unor anchete penale, pe numele comisarului şef al Gărzii Financiare Ilfov Dragoş Rusu şi al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov Cristache Rădulescu.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Procurorii anticorupţie au extins astfel urmărirea penală în cazul Georgetei Barbălată şi o acuză atât de favorizarea infractorului, cât şi de fapta prevăzută la articolul 169 alineatul 1 din Codul penal, respectiv divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa statului. Pedeapsa pentru această infracţiune este închisoarea de la şapte la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Georgeta Barbălată este cercetată într-un dosar în care sunt acuzaţi fostul şef al SIPI Ilfov, fostul vicepreşedintele al CSM George Bălan şi fostul consilier al acestuia Marcel Sâmpetru.

Vlad Mihai este acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, George Bălan este cercetat pentru complicitate, iar Marcel Sâmpetru de instigare la această infracţiune.

Procurorii  George Bălan şi Marcel Sâmpetru, de la Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiind de sprijinul unor persoane din mediul politic, nu s-au sfiit să recurgă la mijloace mai degrabă înţelegerilor de tip mafiot, pentru a accede la funcţiile pe care şi le doreau, susţin anchetatorii DNA.

Consiliul Superior al Magistraturii a încuviinţat, în 10 iulie, la solicitarea DNA, percheziţionarea biroului folosit de procurorul George Bălan, membru al CSM, şi a biroului şi locuinţei procurorului Marcel Sâmpetru, detaşat la CSM.

Secţia pentru procurori a CSM a dispus, în 11 iulie, suspendarea din funcţie a lui George Bălan, membru al CSM, procuror în cadrul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, şi suspendarea din funcţie şi încetarea detaşării la CSM a lui Marcel Sâmpetru, procuror în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Inspecţia Judiciară a declanşat, la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, verificări privind buna reputaţie a procurorilor George Bălan şi Marcel Sâmpetru.