CSM discută propunerea de numire a procurorului Mihaiela Moraru Iorga în funcția de judecător

Plenul CSM urmează să decidă dacă admite sau respinge solicitarea și să stabilească instanța la care Mihaiela Moraru Iorga ar urma să își desfășoare activitatea, potrivit Agerpres.

Alături de propunerea Secției pentru Moraru Iorga, plenul CSM va lua în discuție alte 32 de cereri de numire a unor procurori în funcția de judecători și patru solicitări de încadrare din funcția de judecător în cea de procuror.

Mihaiela Iorga a trecut în solicitarea sa mai multe instanțe la care ar putea să activeze — Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Călărași, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe 27 septembrie, Curtea de Apel București a decis suspendarea ordinului emis de Laura Codruța Kovesi prin care Mihaiela Iorga a fost revocată din funcția de procuror al DNA. Decizia nu a fost definitivă.

Alte articole

Veștile proaste continuă! Dacia renunță la toate planurile de extindere a fabricii din Mioveni. Directorul companiei îl anunță astăzi pe Bolojan de planurile sumbre pe care le are

Senatul american a adoptat o măsură care limitează puterea lui Donald Trump în război

Mihaiela Iorga a deschis la Curtea de Apel București un proces în care a solicitat suspendarea ordinului semnat pe 5 iulie de Laura Codruța Kovesi privind revocarea sa din funcția de procuror la DNA.

DNA a susținut atunci că Mihaiela Iorga nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-șef al secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate.

Ulterior, în urma unor verificări, DNA a anunțat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga, în biroul său fiind găsite o sumă de bani și mai multe bunuri neînregistrate.

„Într-un dosar în lucru s-a identificat suma de 398.400 lei primită de la o persoană fizică. În procesul verbal, întocmit în acest sens, nu s-a precizat natura sumei de bani și nu a fost înregistrată în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte pentru a fi depusă la camera de corpuri delicte, conform prevederilor legale. De precizat că, deși Direcția Națională Anticorupție dispune de un fond de flagrant de 2 milioane lei, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 4 din OUG 43/2002, suma respectivă nu era destinată pentru o activitate operativă, deoarece nu există niciun document din care să rezulte că au fost solicitați bani din fondul de flagrant și nici nu i-au fost puși la dispoziție”, preciza atunci DNA.

Într-un alt dosar aflat în lucru au fost identificate bunuri, și anume ceasuri evaluate la 67.631 lei și un stilou în valoare de 8.117 lei, ridicate cu ocazia unei percheziții, care nu au fost înregistrate de Mihaiela Iorga în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte.

De asemenea, într-un dosar în care erau cercetate mai multe persoane, Mihaiela Iorga a solicitat și obținut declanșarea procedurilor pentru obținerea avizului necesar urmăririi penale față de una dintre persoane iar după obținerea avizului a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de persoana respectivă la o zi după împlinirea termenului de prescripție, „împrejurare care generează consecințe asupra întregii cauze”.

De cealaltă parte, Mihaiela Iorga a declarat că între ea și Laura Codruța Kovesi exista de mai mult timp o tensiune, determinată „probabil” de faptul că nu a dat curs „anumitor solicitări”.