CSM: Mass-media, Guvernul şi Parlamentul generează cele mai multe ameninţări la adresa justiţiei

Principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au constat în luările de poziţie publice cu privire la activitatea procurorilor şi judecătorilor, schimbările legislative, subfinanţarea sistemului judiciar, dar şi blocarea dosarelor penale ale deputaţilor sau senatorilor în Parlament, se mai afirmă în raport, transmite Agerpres.

Potrivit documentului, în ceea ce priveşte modul în care a fost percepută starea de independenţă a sistemului judiciar prin raportare la factorul politic, instanţele, în procent de 43,75%, au arătat că, faţă de anul precedent, factorul politic nu a încercat să influenţeze sistemul judiciar, în timp de parchetele, în procent de 43,75 %, au arătat că, faţă de anul precedent, în anul 2013, factorul politic a încercat mai mult să influenţeze sistemul judiciar.

‘Principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au constat în următoarele: luările de poziţie publice cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, atât faţă de cauzele aflate în curs de soluţionare, cât şi faţă de hotărârile definitive, schimbările legislative, adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate neconstituţionale, subfinanţarea sistemului judiciar, dar şi blocarea dosarelor penale ale deputaţilor sau senatorilor în Parlament, din perspectiva imunităţii de care se bucură aceştia. În concret, instanţele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independenţa justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media (37,5%), prin acţiuni ale Executivului (25 %), prin acţiuni ale Legislativului (25%) şi doar un procent de 12,5 % a menţionat în acest sens aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar’, se mai arată în raport.

Parchetele au răspuns în mod similar instanţelor, dar, într-un procent diferit.

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

Astfel, în procent de 56,25%, parchetele au arătat că, în cursul anului 2013, independenta justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media, dar şi prin acţiuni ale Executivului (31,25%), restul de 6,25% apreciind că factorul de risc a constat în acţiuni ale Legislativului, dar şi în aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar.

În anul 2013, la Inspecţia judiciară au fost înregistrate, în vederea soluţionării, 6.058 de lucrări, faţă de 5.624 de lucrări înregistrate în cursul anului 2012.

Din perspectiva sesizărilor din oficiu, în perioada de referinţă, au fost înregistrate 109 de astfel de sesizări (faţă de 59 înregistrate în anul 2012), determinate de aspecte sesizate în mass – media referitoare la activitatea judecătorilor şi procurorilor ori de constatări ale inspectorilor judiciari cu prilejul controalelor efectuate sau a diferitelor activităţi de monitorizare.

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012, Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au fost sesizate cu soluţionarea acţiunii disciplinare într-un număr de 26 cauze, dintre care 19 privindu-i pe judecători şi 7 cazuri pe procurori.

În anul 2013, 3 judecători şi 5 procurori au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie ori infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie (3 judecători şi 2 procurori în cursul anului 2012).

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din funcţie a 12 judecători şi a 11 procurori, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva acestora (4 judecători şi 6 procurori în anul 2012).