CSM nu vrea ca preşedintele Klaus Iohannis să promulge Legea Big Brother fără avizul Consiliului

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat, la şedinţa de joi, în discuţie Legea „Big Brother”.

„Am găsit necesar atât pe Ordonanţa 111, cât şi pe modificarea la Legea 506 să formulăm anumite observatii astfel încât să fie analizate de un judecător. În privinţa legii securităţii ciberneticii, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem într-un grup de lucru în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură. Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”, a declarat Marius Tudose, şeful CSM, la finalul şedinţei.

Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut, la rândul său,  în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

„Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă.

Alte articole

Consiliul Superior al Magistraturii reacţionează furibund la ancheta Recorder şi acuză „un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie”

Ilie Bolojan, reacție după protestul împotriva CSM și majorarea salariului minim: „Vom lua o decizie săptămâna viitoare astfel încât, înainte de sărbători…”

Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

CITEŞTE ŞI Victoria Nuland cere României să adopte legea „Big Brother”

El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţia de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituţională.

În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.