CSM, replică la declaraţia Cristinei Tarcea privind legalitatea procedurii de numire a preşedintelui ICCJ

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, după ce preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a contestat legalitatea procedurii de numire a succesorului său, că Secţiei pentru judecători îi revine obligaţia de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încât să fie asigurată continuitatea funcţiei, fără să fie afectată buna funcţionare a instanţei.

18 iul. 2019, 15:07
CSM, replică la declaraţia Cristinei Tarcea privind legalitatea procedurii de numire a preşedintelui ICCJ

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, precizări după ce preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a contestat legalitatea procedurii de numire a succesorului său.

”Potrivit dispoziţiilor legale, numirea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În exercitarea acestei prerogative legale, Secţiei pentru judecători îi revine obligaţia de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încât să fie asigurată continuitatea funcţiei, fără să fie afectată buna funcţionare a instanţei”, a transmis, joi, CSM.

Sursa citată a precizat că ”interpretarea avansată de preşedintele în funcţie, respectiv că declanşarea procedurii trebuie făcută după expirarea mandatului său, tinde să acrediteze ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ 2 luni), distorsionând sensul reglementării care acoperă o multitudine de situaţii de încetare a mandatului funcţiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.)”.

”O atare aserţiune nu doar că este contrară voinţei legiuitorului, dar este şi surprinzătoare, în condiţiile în care vine chiar de la preşedintele în funcţie care ar trebui să fie primul preocupat să prevină riscul unei instabilităţi la vârful justiţiei. În ciuda faptului că procedura este declanşată încă din data de 30 mai 2019, preşedintele instanţei supreme nu a avut nicio obiecţiune până la momentul la care a adresat întrebări candidatului, în condiţiile în care a existat cadrul instituţional în care ar fi putut să releve o presupusă neregularitate. Facem precizarea, în acest context, că numirea viitorului preşedinte operează începând cu ziua următoare a încetării actualului mandat”, a mai transmis CSM.

Reprezentanţii instituţiei consideră că ”este regretabil modul în care preşedintele în funcţie, care nu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat, a ales să se manifeste faţă de un judecător al instanţei supreme, succesorul său”.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, susţine că nu poate valida candidatura judecătorului Corina Corbu pentru funcţia de şef al instanţei supreme, întrucât aceasta ”nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege”. Tarcea a explicat că dosarul de candidatură trebuia depus în termen de 30 de zile de la expirarea mandatului şi că numirea ar putea fi lovită de nulitate.

Citeşte şi: Corina Corbu a fost validată de CSM în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme