CSM trimite Inspecţia Judiciară la Înalta Curte după ce CCR a admis conflictul privind completurile specializate pe corupţie

”În calitate de președinte al CSM voi convoca Secția pentru Judecători în vederea analizării responsabilității conducerii instanței supreme, cel mai probabil printr-un control al Inspecției Judiciare (…) Responsabilitatea formulării propunerii de constituire a completurilor specializate revenea președintelui instanței supreme sau vicepreședintelui care a coordonat activiatea în materie penală (…) Este al doilea conflict de natură constituțională, efect al nerespectării dispozițiilor legii de către conducerea acesteia, cu efecte asupra drepturilor părților la un proces echitabil.. Conduita managerială a instanței supreme trebuie să aibă un grad de exigență și rigoare la un standard ridicat. În orice caz, nu mai scăzut decât în cazul tribunalelor sau curților de apel din România”, a declarat Lia Savonea într-o conferință de presă la CSM.

Decizia șefei Consiliului Superiro al Magistraturii vine după ce Curtea Constituțională a admis miercuri, cu majoritate de voturi, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile specializate pe corupție de la Instanța Supremă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Raluca Prună, despre decizia CCR: Aruncă în aer dosarele de corupţie deduse judecăţii celei mai înalte instanţe

Alte articole

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”

”A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis CCR într-un comunicat

”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a se mai arăta în comunicatul CCR.

Decizia Curții a fost luată cu 5 voturi ”pentru” și 4 voturi ”împotrivă”. Au votat împotriva luării acestei decizii judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar și Mona Pivniceru. În favoarea deciziei au votat judecătorii Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache și Attila Varga.