Cu elicopterul pe Marte. Luna viitoare NASA va încerca să facă aparatul să decoleze de pe solul Planetei Roşii

Pentru moment, acel elicopter ultra-lejer, care seamănă în realitate mai mult cu o dronă, este încă pliat şi ataşat sub roverul Perseverance, care a asolizat pe Marte în luna februarie.

„Cea mai bună estimare a noastră este, la ora actuală, ziua de 8 aprilie” pentru primul zbor, a declarat într-o conferinţă de presă Bob Balaram, inginerul şef al proiectului Ingenuity. Data exactă a decolării ar putea fi în continuare modificată, a precizat el, citat de CNN.

Dacă experimentul va avea succes, el va fi o veritabilă reuşită ştiinţifică, întrucât atmosfera marţiană are o densitate echivalentă cu doar 1% din cea a atmosferei terestre.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Va fi echivalentul de pe Marte al primului zbor al unui vehicul motorizat pe Terra, care a avut loc în 1903. NASA a anunţat că un mic fragment din aeronava fraţilor Wright, care a decolat în urmă cu peste un secol în Carolina de Nord, a fost plasat în semn de omagiu la bordul elicopterului Ingenuity şi se află în prezent pe Marte.

Alte articole

Povestea de dragoste dintre Cristian Boureanu și Cristina Belciu. Relația celor doi, criticată din cauza diferenței de vârstă: „Recunoștință și admirație, fără niciun regret”

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

S-a prevăzut ca acest prim zbor marţian să fie unul simplu: după ce decolează pe verticală, elicopterul se va ridica până la o altitudine de trei metri, se va menţine într-un zbor staţionar timp de 30 de secunde, apoi va efectua o rotaţie înainte de a reveni pe scoarţa marţiană.

Citeşte şi Primul video de pe Marte din istoria omenirii. Imaginile sunt transmise de roverul NASA Perseverance

Elicopterul va primi instrucţiuni de pe Terra cu câteva ore înainte, dar va analiza el însuşi poziţia sa în raport cu scoarţa marţiană în timpul acelui zbor, realizând 30 de fotografii pe secundă.

NASA a ales deja terenul deasupra căruia va zbura elicopterul Ingenuity, situat la nord de zona în care a asolizat roverul Perseverance. Perseverence trebuie să ruleze până în zona aleasă, „fapt care îi va lua câteva zile”, a declarat Farah Alibay, un specialist de la NASA care face legătura între echipele care administrează roverul şi elicopterul.

Acesta din urmă va fi plasat într-o poziţie prielnică înainte de a eliberat pe scoarţa marţiană, sub rover, care va trebui apoi să treacă peste el pentru a se îndepărta de acea zonă. Perseverance va trebui să părăsească zona în mai puţin de 25 de ore, deoarece elicopterul va avea nevoie de razele Soarelui pentru a-şi alimenta panourile solare şi a fi astfel capabil să supravieţuiască „încălzindu-se” cu energie în timpul glacialelor nopţi marţiene.

Citeşte şi Roverul Perseverance al NASA a ajuns pe Marte în „cea mai complicată operaţiune” din istorie VIDEO

Roverul se va plasa apoi într-un punct de observaţie pentru a capta cu camerele sale de luat vederi decolarea lui Ingenuity. Până la cinci zboruri cu dificultăţi graduale sunt programate, pe durata unei luni. Compus din patru picioare, un corp central şi două elice suprapuse, Ingenuity cântăreşte doar 1,8 kilograme şi măsoară 1,2 metri de la un rotor la celălalt. Programul dedicat acestui elicopter marţian a costat NASA aproximativ 85 de milioane de dolari.

În viitor, astfel de vehicule motorizate ar putea să se dovedească de o importanţă crucială pentru explorarea altor planete, întrucât ele pot ajunge în zone unde roverele nu o pot face, de exemplu deasupra canioanelor.

Agenţia spaţială americană lucrează deja la proiectul unui alt vehicul zburător, în cadrul misiunii Dragonfly (Libelulă, n.r.), care va trimite în 2026 o dronă pe cea mai mare dintre lunile lui Saturn, Titan, în atmosfera căreia va ajunge în 2034.

Experimente ce au vizat zboruri ale unor vehicule nemotorizate pe o altă planetă au avut deja loc în trecut, a reamintit NASA, odată cu trimiterea în 1985 a unor baloane-sondă pe Venus în cadrul programului spaţial Vega, o colaborare între fosta U.R.S.S. şi alte ţări, inclusiv Franţa.