Cum a învins Suedia fumatul prin știință și pragmatism

Povestea succesului suedez începe, în mod surprinzător, cu o observație epidemiologică făcută în urmă cu 32 de ani de un cercetător american cu origini românești. Dr. Brad Rodu, pe atunci patolog, a observat o scădere drastică și aparent inexplicabilă a ratelor cancerului pulmonar în rândul bărbaților suedezi, în ciuda unui consum constant de nicotină la nivelul populației. Căutând explicații, Rodu a descoperit că Suedia înlocuise țigările tradiționale cu un produs local cu tradiție: snusul (tutunul pentru uz oral). Această tranziție istorică oferă astăzi o lecție fundamentală pentru țări precum România, care continuă să se confrunte cu rate ridicate ale fumatului și cu politici publice adesea ghidate mai degrabă de ideologie decât de dovezi medicale clare.

Originile unei descoperiri: de la microscop la politică publică

Traseul profesional al profesorului Brad Rodu explică determinarea sa de a promova conceptul de reducerea a efectelor dăunătoare asociate tutunului (Tobacco Harm Reduction). Ca medic patolog, decizia sa de a investiga alternativele a venit direct de la patul pacientului.

„Am devenit interesat de această problemă deoarece diagnosticam cancere sub microscop, ca patolog. Îngrijeam sute de pacienți cu cancer în clinicile și spitalele unui centru major de oncologie. Și nu-mi venea să cred că singurul lucru pe care îl ofeream fumătorilor ca modalitate de a renunța era abstinența totală. Acest lucru pur și simplu nu are sens din punct de vedere practic și ajunge să ucidă fumători.”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cercetările sale de peste trei decenii au demonstrat că prejudecățile instituționale au blocat adesea salvarea de vieți omenești. Prezent la Technovation 2026, eveniment organizat de PMI, Rodu își amintește că, la începuturile muncii sale, reacția autorităților a fost ostilă: „Conduc cercetări pe această temă de 32 de ani, iar când am publicat pentru prima dată o mare parte din cercetările mele, a existat o opoziție extraordinară din partea autorităților de reglementare, a oficialilor guvernamentali și a profesiei medicale în general, din cauza prejudecăților preexistente conform cărora toate produsele din tutun sunt la fel de dăunătoare și la fel de rele. Cred că reglementarea a fost întotdeauna în întârziere și nu în beneficiul consumatorilor.”

Brad Rodu

Taxare proporțională cu riscul: „luxul săracului”

Un pilon central al „experienței suedeze” nu a fost interzicerea, ci calibrarea economică și legislativă a pieței. Snusul a beneficiat istoric de o reglementare blândă și de o fiscalitate redusă comparativ cu țigările clasice, devenind o alternativă accesibilă și acceptată social.

„Experiența Suediei este că reglementarea blândă aplicată snusului a funcționat de fapt. În Suedia, snusul este numit «fatic man’s licks» sau luxul săracului. Și de cele mai multe ori a fost taxat mai puțin. Este pe larg acceptat în cultura suedeză. Prin urmare, a fost ceva natural să înlocuiască țigările. Iar acum vedem o extindere și mai mare a acestui fenomen, deoarece pliculețele cu nicotină reprezintă o altă extensie către nicotina farmaceutică pentru consumator.”

În contrast, aplicarea unei viziuni rigide de tipul „totul sau nimic” produce efecte nedorite pe teren, împingând consumatorii către piețele negre, nereglementate și periculoase. Profesorul Rodu avertizează:

„O reglementare dură îi determină pe fumători și pe alți consumatori de tutun să cumpere produse de oriunde pot. De obicei, acestea sunt mai ieftine și mult mai puțin sigure deoarece nu sunt reglementate. O abordare adecvată de reglementare ar trata produsele în funcție de potențialul lor de risc, astfel încât ar fi mai severă cu produsele fumate și mult mai blândă cu produsele fără fum, încurajând fumătorii să facă schimbarea.”

Impactul alternativelor asupra vieții: știință vs. ideologie

Importanța fundamentării politicilor publice pe date științifice stricte, nu pe abordări prohibiționiste, este susținută ferm și de lideri politici din zona sănătății globale. Dr. Tom Price, fost Secretar al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane (HHS) din SUA, invitat la Technovation 2026, eveniment organizat de PMI, subliniază că datoria guvernelor este de a proteja viețile cetățenilor prin a le oferi opțiuni validate medical.

„Este important ca oamenii să înțeleagă că fumatul este adesea cea mai mare cauză de boli și decese prevenibile într-o țară. Este cu siguranță adevărat în Statele Unite și suspectez că este la fel și în România. Prin urmare, orice alternativă la fumat pe care o putem avea și care reduce efectele dăunătoare pentru indivizi este ceva ce ar trebui să adoptăm. Fie că este vorba despre pliculețe (n.r. pouches) sau despre oricare dintre celelalte produse, cred că este incredibil de important pentru sănătatea oamenilor.”

Tom Price

Dr. Price atrage atenția asupra riscurilor majore la care sunt expuse sistemele de sănătate și cetățenii atunci când decidenții politici ignoră diferențele evidente de risc dintre țigări, care ard tutunul, și noile categorii de produse fără fum:

„Când nu te bazezi pe știință, pe dovezi științifice, pentru a lua aceste decizii, atunci cineva are de suferit. Dar cel mai mult au de suferit viețile individuale. Sănătatea oamenilor are de suferit. Dacă reglementăm într-un mod care nu încurajează indivizii să folosească lucruri care sunt mult mai sănătoase pentru ei decât fumatul, atunci vom avea oameni care suferă de boli și mulți oameni care mor, deși nu ar trebui să moară din cauza fumatului.”

În timp ce Suedia reprezintă un exemplu de urmat la nivel global, parcursul României arată semne de deschidere, însă cadrul de reglementare trebuie să rămână stabil și bazat pe dovezi, evitând tentația uniformizării riscurilor. Conform profesorului Brad Rodu, România a făcut pași pozitivi prin permiterea accesului la o gamă diversificată de produse. Totuși, riscul ca reglementările să alunece spre o abordare de tip „one size fits all” (o singură măsură pentru toate produsele) rămâne ridicat la nivel european. Dr. Tom Price consideră că o astfel de uniformizare reprezintă o eroare politică majoră:

„În ceea ce privește reglementarea produselor din tutun, a produselor fără fum și a celor similare, cred că este important să le reglementăm în funcție de riscul la care acestea expun individul. Știm că fumatul țigărilor este în mod clar cel mai riscant și, prin urmare, ar trebui reglementat în cel mai dur și strict mod. Toate celelalte produse care sunt mai puțin riscante ar trebui tratate printr-o abordare de reglementare care recunoaște că riscul lor este mult mai mic pentru indivizi.”

Reglementarea poate funcționa în ambele sensuri: poate stimula inovația și salva vieți sau poate bloca progresul medical. Dacă o națiune adoptă poziția rigidă conform căreia un fumător trebuie fie să renunțe complet fără ajutor, fie să continue să fumeze, refuzând să pună la dispoziție produse cu risc redus, acea reglementare devine nocivă pentru propria populație. Suedia a demonstrat că oferirea unui portofoliu larg de alternative, sprijinit de o taxare inteligentă, reprezintă singura cale realistă către o societate fără fum.

Articol susținut de Philip Morris România.