De la 35% fumători la o „societate fără fum”: rețeta Suediei și ce poate învăța România din aceasta

Sub sloganul „Smoke-Free by PMI”, evenimentul a reunit lideri globali ai companiei, reputați cercetători medicali, experți în reducerea efectelor dăunătoare asociate fumatului și parlamentari europeni, toți adunați cu un scop clar: analizarea modului în care inovația bazată pe știință poate dicta reglementări inteligente pentru a nu bloca progresul sănătății publice. În centrul discuțiilor s-a aflat modelul suedez și rolul produselor pentru uz oral fără fum în reducerea consumului de țigări.

De la dezbateri despre politicile globale privind pliculețele cu nicotină până la combaterea comerțului ilicit de țigări, Technovation 2026 a arătat că industria tutunului trece printr-o transformare ireversibilă, iar Suedia este un model de succes.

„Dacă ne uităm în urmă, în anii ’80, prevalența fumatului în Suedia era de aproximativ 30-35%. Astăzi, aceasta a ajuns la circa 5%, iar tendința este în continuare descendentă. Cred că principala lecție pe care o putem desprinde din această evoluție este că succesul nu se datorează doar inovației în materie de produse. Pe lângă apariția unor alternative noi, un rol esențial l-au avut politicile publice bazate pe dovezi științifice, standardele stricte de reglementare și deschiderea autorităților și a guvernelor către soluții fundamentate științific. În prezent, majoritatea suedezilor nu mai sunt interesați de consumul de țigări. Ei au la dispoziție alternative care nu ard tutunul, dezvoltate pe baza cercetării științifice.”, a declarat Nick Ricketts, President Oral Products în cadrul Philip Morris International.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Fumatul a fost interzis la plajă într-o țară preferată de români pentru concediile de vară

Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului

Unul dintre cele mai sensibile puncte de pe agenda Technovation 2026 a fost cel legat de reglementare. Cum poți încuraja fumătorii adulți să treacă la alternative mai puțin nocive fără a deschide ușa consumului în rândul tinerilor? Nick Ricketts consideră că secretul „modelului suedez” constă în aplicarea regulilor ferm, pe baza unor standarde clare.

„Cred că frumusețea modelului suedez este faptul că se bazează pe știință, pe date concrete și, mai presus de toate, pe bun-simț. Dacă dovezile științifice arată că un anumit produs reprezintă o alternativă mai bună, atunci este important ca această opțiune să fie disponibilă pentru consumatori. În același timp, însă, autoritățile și organismele de reglementare au responsabilitatea de a crea un cadru legislativ adecvat, care să asigure că aceste produse ajung la publicul căruia îi sunt destinate și că sunt utilizate ca alternativă la fumat, nu în alte scopuri. Acest lucru presupune stabilirea unor standarde clare pentru produse, aplicarea unor restricții de marketing adecvate și, acolo unde este necesar, impunerea unor limite privind concentrația de nicotină. Toate aceste măsuri fac parte dintr-un sistem de reglementare responsabil, construit pentru a proteja sănătatea publică. În egală măsură, aceste reguli sunt esențiale pentru a preveni accesul minorilor la noile produse cu nicotină și pentru a evita creșterea consumului în rândul persoanelor care nu ar trebui să le utilizeze.”

Tranziția către un viitor fără fum aduce cu sine cel mai important beneficiu: scăderea incidenței bolilor asociate fumatului și reducerea presiunii financiare de pe sistemele de spitale. Nick Ricketts a lansat un apel direct către autoritățile de la București, îndemnându-le să lase la o parte tabu-urile și să acționeze rapid în interesul cetățenilor:

„Dacă oamenii nu mai dezvoltă bolile asociate fumatului, cred că acesta este un lucru extraordinar. Din acest motiv, consider că experiența Suediei ar trebui să reprezinte o sursă de inspirație pentru numeroase guverne și țări din întreaga lume. Suedezii au găsit o soluție care contribuie la protejarea sănătății populației, iar cetățenii din orice țară au dreptul să se aștepte ca autoritățile să le ofere această protecție, inclusiv în domeniul sănătății publice. De aceea, guvernele ar trebui să manifeste deschidere și flexibilitate. Din fericire, multe administrații din lume fac deja acest lucru. Uneori, procesul de adaptare la inovație nu este suficient de rapid, însă acest lucru este de înțeles. Cu toate acestea, observ la nivel global o disponibilitate tot mai mare de a analiza și adopta soluții noi, bazate pe dovezi științifice. Cred că și România ar trebui să urmeze această direcție.”

Concluzia conferinței Technovation 2026 este una clară: în anul 2026, sănătatea publică nu mai poate fi gestionată prin interdicții oarbe, ci prin educație, știință și acces la alternative evaluate riguros. Rămâne de văzut dacă România va avea curajul și viteza necesară pentru a adopta acest model salvator de vieți.

Articol susținut de Philip Morris România