Cum ar rezolva Băsescu problema INTERCEPTĂRILOR: Soluţia care „va garanta că năravurile vechi nu se vor mai întoarce”

„Trebuie doar curaj şi voinţă. În România, au fost câteva momente importante care au vizat trecutul: condamnarea comunismului; predarea arhivei fostei Securităţi; predarea arhivei Dunărea-operativ.

Datorită CCR, acum, suntem într-un moment care vizează în mod fundamental viitorul şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului. Ce facem cu interceptările convorbirilor telefonice?

Avem două variante:
-una de mijloc, prin partajarea platformei existente către toate instituţiile cu atribuţiuni de supraveghere tehnică. Este o soluţie de moment, mult mai riscantă decât cea de până acum şi care nu peste mult timp va trebui schimbată.
-alta fundamental democratică. Asta înseamnă scoaterea din structura SRI a platformei de interceptare a comunicaţiilor, cu tot cu personal, constituirea unei entităţi independente conduse de judecători şi procurori numiţi de CSM şi asociaţiile magistraţilor, singurii care vor putea aproba mandatele de interceptare şi punerea lor în aplicare.

Această a doua soluţie este aceea care ne va garanta că năravurile vechi nu se vor întoarce niciodată. Tentaţia puterii discreţionare, atunci când o ai, este mare şi în regimurile democratice„, a scris Traian Băsescu, pe Facebook.

Alte articole

Interceptările DNA din dosarul șefului Autorității Rutiere: ”Maxim o mie. Atâta ajunge la Anton. E și boier, nimeni nu intră peste el”

Interceptări în dosarul Georgescu-Potra-Sechila. Călin Georgescu spune că „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia” şi „după aceea, îi setez eu”

Mai mult, precizează fostul şef de stat, a doua variantă „nu implică şi costuri suplimentare consistente, dar necesită voinţă politică şi curaj, a mai spus Băsescu.

„Eu asta aş cere dacă astăzi aş fi preşedinte„, a încheiat Traian Băsescu.

CITEŞTE ŞI: Udrea, despre cazul interceptărilor: „Nu cred că o hotarare a CCR este ceva care să tulbure aşa de tare societatea”

Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește vineri, la ora 19.00, la Palatul Cotroceni, în urma deciziei Curții Constituționale privind interceptările.

Curtea Constituțională a României (CCR) susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

„Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”, se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.