Cum arată, azi, gara din România transformată în sală de judecată după unul dintre cele mai mari accidente feroviare din istoria Căilor Ferate Române

Gara din Teiuș a fost inaugurată în 1871, fiind printre primele gări construite în Transilvania. Înfățișarea ei a fost, însă, schimbată complet între anii 1905-1908, devenind astfel una dintre cele mai frumoase și mai monumentale gări din România.

De-a lungul timpului, gara din Teiuș a fost martora unor evenimente de amploare care au marcat istoria României.

Cum s-a produs al doilea cel mai mare accident feroviar din istoria Căilor Ferate Române

Unul dintre acestea a fost tragicul accident feroviar produs în zorii zilei de 7 octombrie 1968, în urma căruia 22 de persoane și-au pierdut viața și 72 au fost grav rănite. Cele două locomotive ale celor două trenuri intrate în coliziune și 12 vagoane au fost distruse complet, pagubele ridicându-se la aproximativ 11 milioane de lei.

Alte articole

Accident feroviar grav în Dâmbovița. O persoană a murit după ce un tren a lovit o dubă

Accident feroviar grav în România, două trenuri s-au ciocnit. S-a activat Planul Roșu de Intervenție. Reacția lui Grindeanu: „Transmit condoleanțe”

Accidentul s-a petrecut în apropiere de Teiuș, la Bucerdea, iar vinovați de producerea accidentului au fost găsiți impiegatul de mișcare din Bucerdea, Teodor Petrișor (34 de ani), și acarul Alexandru Cristea.

Impiegatul, care la proces a recunoscut că se afla sub influența băuturilor alcoolice, a uitat să îi transmită acarului noul grafic conform căruia trenul personal 3340, care venea de la Teiuș și se îndrepta către Blaj, trebuia direcționat, în halta Bucerdea, pe o linie secundară, până trecea acceleratul 303 București-Satu Mare.

Citeste si Unde se află copacul din România care are peste 600 de ani. Falnicul stejar a fost martor mut al nenumăratelor evenimente care au marcat istoria țării

Mai mult, impiegatul chiar ațipise în post, trezindu-se când a ajuns personalul în halta Bucerdea. Trezit din somn, acesta a dat cale libera trenului, deși dăduse cale liberă și acceleratului care venea din sens opus.

La rândul său, și acarul fusese la un botez cu o zi înainte să intre de serviciu, unde consumase alcool. Drept urmare, în ziua accidentului feroviar, întârziase la serviciu nu mai puțin de două ore, după cum el însuși a declarat la proces. În timpul procesului, s-a lansat ideea că acarul Cristea ar fi putut preîntâmpina coliziunea trenurilor dacă ar fi consultat graficul de circulație a trenurilor pe care îl avea în birou.

Impiegatul Teodor Petrișor și acarul Alexandru Cristea, în boxa acuzaților

În mod normal, cele două trenuri se încrucișau în halta Crăciunel, trenul personal fiind și în această haltă tras pe linie secundară până la trecerea acceleratului. Dar în acea zi, ca urmare a unor lucrări de reabilitare, se circula pe un singur fir, iar încrucișarea se făcea în halta Bucerdea.

Personalul 3340 Teiuș-Blaj era plin de navetiști, mulți dintre ei copii care mergeau la școală, la Blaj. Cele mai multe victime, după ciocnirea celor două trenuri, au fost dintre călătorii aflați în trenul personal, printre care mulți copii.

Sala de așteptare din gara Teiuș, transformată în sală de judecată

Procesul s-a ținut la urgență, în gara Teiuș. În spiritul vremurilor, vinovații trebuiau înfierați public și dați drept exemplu negativ, de aceea 1.000 de lucrători ai CFR din întreaga țară au fost chemați să participe la proces.

Citeste si EXCLUSIV Mica Romă, oraşul din care „a răsărit soarele românilor”. Locul încărcat de magie pe care orice român care se pretinde patriot ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă

Sala de așteptare a gării a fost transformată în sala de judecată. Dar spațiul în care se aflau instanța de judecată, apărătorii, procurorul de caz, martorii și, desigur, inculpații, devenise neîncăpător.

Sutele de ceferiști din întreaga țară, dar și călători care se aflau la acel moment în gara Teiuș, ascultau declarațiile celor din sală la megafoanele de pe peronul gării.

Mulțime de oameni ascultând la megafoanele de pe peron declarațiile făcute de cei implicați în proces

Sentința a fost devastatoare. Impiegatul Teodor Petrișor a fost condamnat la moarte şi confiscarea totală a averii, în timp ce acarul Alexandru Cristea a primit 20 de ani de muncă silnică, confiscarea totală a averii şi 10 ani de degradare civică. Ulterior, prin decret prezidențial, pedeapsa impiegatului a fost comutată la închisoare pe viață, fiind eliberat după 18 ani. Alexandru Cristea a executat doar 10 ani din cei 20.

Cum arată, azi, gara din Teiuș

Azi, în gara din Teiuș nimic nu amintește de procesul de amploare care s-a ținut aici în urmă cu 56 de ani. Sala de așteptare nu s-a schimbat nici ea prea mult. Intrarea în sală se face pe exact aceeași ușă pe care Petrișor, Cristea și completul de judecată pășiseră cu mai bine de cinci decenii în urmă. E ușor de recunoscut după cele trei gemulețe de deasupra.

Peretele din stânga intrării, pe care odinioară se aflau ferestre cu draperii și pe care fusese amplasată boxa acuzaților, este, acum, acoperit cu mozaic din sticlă.

Iar pe peretele din fața intrării, unde, în 1968, se afla masa de la care completul de judecată a ascultat declarațiile inculpaților și depozițiile martorilor, se află, azi, un calorifer, o frizerie cu lacătul pe ea și scaunele pe care călătorii se așază să-și tragă sufletul în așteptarea trenului.

O parte din procesul care s-a întins pe nu mai puțin de 10 ore a fost televizat de televiziunea publică. A fost singurul proces de asemenea amploare filmat de TVR înainte de Revoluție.

Pe peronul gării din Teiuș, a fost împușcat stegarul Marii Uniri

Un alt eveniment petrecut în această gară este uciderea lui Ioan Arion, stegarul Marii Uniri de la 1918.

Acesta a rămas în istorie ca „stegarul Marii Uniri” sau „martirul Marii Uniri”. Arion a fost împuşcat în seara de 30 noiembrie 1918, în timp ce venea cu o delegaţie din satul său natal – Agriş, comuna Iara, din Cluj, pentru a participa la Marea Adunare Naţională.

Arion fusese ales de consătenii săi să poarte drapelul în drum spre Alba Iulia. Potrivit presei vremii, acesta a fost împușcat de maghiari, care au tras asupra trenului în care se afla patriotul, tren ce tocmai pleca din gara Teiuş.

O placă comemorativă aflată pe peronul gării amintește de faptul că Ioan Arion a murit cu steagul României în mână și purtând în suflet entuziasmul făuririi României Mari.