Cum descifrezi corect eticheta unui produs alimentar

„Eticheta nutriţională a unui produs ne ajută să înţelegem profilul nutriţional al acestuia. Putem afla, astfel, câte calorii ne aduce produsul în cauză, ce cantitate şi ce tipuri de grăsimi conţine, dar şi cât zahăr sau câtă sare vom adăuga dietei noastre consumând acel produs. Toate aceste detalii sunt valoroase, mai ales pentru cei care doresc să aibă o alimentaţie corectă şi echilibrată, însă, fiecare dintre noi ar trebui să înveţe cum să citească şi să înţeleagă eticheta nutriţională”, a declarat Corina Zugravu, medic primar în Nutriţie şi Igiena Alimentaţiei.

Cele mai bune sfaturi ca să înţelegi ce conţine un produs:

1. Valoarea energetică. Reprezintă numărul de calorii pe care ni-l aduce produsul respectiv. Este exprimată în două unităţi de măsură: kJ (kilojouli) şi kcal (kcalorii). De interes pentru noi sunt doar kcaloriile (caloriile). Caloriile (kcal) sunt prezentate, de obicei, pentru 100 g de produs sau per porţie. În plus, pentru a fi mai uşor vizibilă, informaţia este repetată pe faţa ambalajului, sub forma unei casete în care sunt înscrise: valoarea energetică pentru o porţie de produs, dar şi contribuţia unei porţii la necesarul caloric pentru o zi (apreciat ca fiind 2000 kcal/zi).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

2. Cantitatea şi calitatea grăsimilor dintr-un aliment. În informaţiile nutriţionale găseşti înscrisă cantitatea totală de grăsimi exprimată, de obicei, în grame (100 g de produs), dar şi tipurile de grăsimi care o compun, respectiv cantitatea din fiecare tip. Grăsimile saturate (acizii graşi saturaţi) sunt grăsimile care determină creşterea colesterolului rău (LDL), dacă sunt consumate în exces; într-o alimentaţie echilibrată, cantitatea maximă de grăsimi saturate consumată într-o zi nu trebuie să depăşească 20 g.

Alte articole

O nouă regulă face ravagii printre supermarketuri. Amenda ajunge până la două milioane de euro!

Mihaela Bilic recomandă cea mai bune pâine pe care putem să o cumpărăm. La ce trebuie să fim atenţi

Grăsimile mononesaturate şi grăsimile polinesaturate, adică acizii graşi mononesaturaţi şi polinesaturaţi, sunt aşa numitele grăsimi bune, care scad colesterolul LDL (colesterol rău). Dacă nu există restricţii de aport caloric, cantitatea de grăsimi mono şi polinesaturate poate ajunge la 50 g/zi.

Omega 3 şi Omega 6 sunt grăsimile esenţiale care ne sunt absolut necesare în alimentaţie, ele neputând fi produse de organismul nostru; ele fac parte din categoria grăsimilor polinesaturate şi se recomandă un consum zilnic de 2 g de Omega 3 (acid alfa linoneic) şi 10 g de Omega 6 (acid linoleic).

3. Conţinutul de sare. Este o altă informaţie importantă de care trebuie să ţinem cont. Un consum crescut de sare duce la hipertensiune arterială, factor de risc important pentru boala cardiovasculară. Trebuie să ştii că informaţia din tabelul nutriţional indică sarea totală (bazată pe conţinutul total de sodiu al produsului) şi nu neapărat sarea adaugată ca atare în produs. Pentru o alimentaţie echilibrată este bine să alegem produsele cu un conţinut cât mai mic de sare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum zilnic de maxim 5 g de sare, însă, în România, consumul mediu de sare este mai mult decât dublu faţă de cel recomandat.

4. Conţinutul de zahăr. Este menţionat în tabelul nutriţional sub forma „zaharuri” şi reprezintă conţinutul total de zaharuri din aliment, inclusiv zahărul care provine din fructe (fructoză). Cantitatea totală de zaharuri nu trebuie să depăşească 90 g/zi şi este bine ca cea mai mare parte din aceasta să provină din fructe, în detrimentul zahărului adăugat sau al dulciurilor concentrate.

Citeşte mai mult pe eva.ro

Citeşte şi Ce INFORMAŢII trebuie să apară pe ETICHETELE produselor alimentare