Cum influenţează criza de coronavirus cutremurele. Descoperirea seismologilor după oprirea activităţii din cauza pandemiei

Pământul s-a mai liniştit după ce milioane de oameni şi-au întrerupt activitatea din cauza pandemiei generate de noul coronavirus. Într-un interviu acordat în exclusivitate România TV, seismologul Mihai Diaconescu, doctor inginer în cadrul Institutului Național de Fizică a Pământului, a vorbit despre cum s-a modificat activitatea seismică.

RomaniaTV.net
17 apr. 2020, 18:48
Cum influenţează criza de coronavirus cutremurele. Descoperirea seismologilor după oprirea activităţii din cauza pandemiei

Experţii în seismologie au constatat o modificare a activităţii Pâmântului din cauza crizei generate de pandemia de coronavirus.

„Datorită încetării activităţii umane în marea majoritate a ţărilor s-a contatat o reducere a zgomotului seismic cu o valoare medie de 30 la sută. Cel puţin în Belgia, în Bruxelles, Observatorul Regal a constatat o reducere cu 30 la sută a activităţii zgomotului”, a declarat seismologul Mihai Diaconescu, la #romaniatv”. 

Ce înseamnă zgomotul seismic şi ce legătură are cu coronavirusul

„Este o vibraţie de fond a Pământului care poate să aibă cauze naturale sau cauze antropice datorită activităţii umane. În Belgia s-a redus cu 30 la sută. O valoare similară s-a produs şi în California, însă nu peste tot”, explică seismologul.

O astfel de reducere a fost constatată şi în Bucureşti.

„Acest zgomot seismic are valori de nanometri, deci valori foarte mici care poate să ecraneze cutremurele cu 0,6 – 0,7. Maşini, construcţii, activitatea industrială, până şi mersul oamenilor sau un aparat de aer condiţionat de dimensiuni mai mari, o bucătărie într-o cantină, totul poate să producă vibraţii care se regăsesc în înregistrările noastre seismice”, susţine expertul.

Valorile seismice s-au redus cu 30 la sută în ultimele săptămâni, acest lucru fiind constatat la observatoarele situate în oraşe.

„Au făcut colegii măsurători în trei locaţii: una la Casa Oamenilor de Ştiinţă, la INCERC şi la Cuţitul de Argint.

Valori ale zgomotului seismic din acest trei locaţii diferă. La Cuţitul de Argint sunt sub 10 nanometri mişcările generate de zgomotul seismic, iar la Casa Oamenilor de Ştiinţă sunt undeva la 30 de nm, iar in sediul INCERC sunt 37 nm.

În urma încetării activităţii, reducerea numărului de maşini şi a activităţii industriale, aceste valori s-au redus, unele chiar şi la jumătate, cum este cazul la Cuţitul de Argint”, explică seismologul.

Întreruperea activităţii din cauza pandemiei de coronavirus i-a ajutat pe seismologi să recunoască producerea de cutremure de magnitudine mică.

„Impactul se resimte în zonele superficiale ale crustei terestre. Vorbim de 10 metri, 20 de metri, hai 40, dar nu mai mult”, afirmă specialistul.

„Experienţa ne-a arătat că o explozie nucleară poate să genereze un cutremur. Poate să apară pe seismogramele noatre ca şi cum s-a produs un cutremur de o magnitudine până la 6. Injecţia de apă în găuri de sondă s-a făcut în anul 1964 în Colorado de către Armata americană şi au injectat milioane de galoane ca să se producă un cutremur de 6. Acela a fost un experiment, dar nu ştiu cine îşi permite să facă aşa ceva”, a adăugat el.

Raed Arafat, avertisment înainte de Paşte: „Vom vedea peste 7 zile dacă comportamentul a fost responsabil”