Cum îţi dai seama dacă roşiile de pe piaţă au fost modificate genetic

Roşiile româneşti autentice sunt o prezenţă din ce în ce mai rară pe piaţa noastră şi asta pentru că institutele şi staţiunile de cercetare în legumicultură reuşesc să acopere doar 10% din necesarul de sămânţă pentru legume. „Unul dintre soiurile de roşii pe care le producem noi este Pontica. Acesta este un fruct mare, de 250 de grame, uşor aplatizat, nu este rotund, are o coacere uniformă şi un gust foarte bun, gustul acela de roşie românească. Mai avem soiurile de roşii Viorica, un fruct mai rotunjit şi puţin alungit, şi Romec, un soi de roşii prunişoare, mai mari. De regulă însă, în solarii se cultivă hibrizi aduşi din străinătate”, a declarat dr. biolog Marcel Costache, director ştiinţific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra ( ICDLF). 

De ce e bine să mănânci roşii în fiecare zi. Cum le alegi pe cele potrivite

Genă modificată pentru rezistenţă la transport Multe dintre roşiile de import care se comercializează la noi sunt modificate genetic. Acestea pot fi uşor depistate pentru că au o caracteristică specifică. „Unele firme din afara ţării produc un soi de roşii modificate genetic pentru a le face rezistente la transport. Străinii exportă foarte mult şi uneori transportul durează şi 10 zile. La aceste roşii se constată, după tăierea longitudinală, că în dreptul codiţei există o parte de culoare verde care se continuă în interiorul fructului şi care este uşor lemnos. Asta îi permite fructului să reziste o perioadă mai îndelungată, uneori şi 40 de zile”, a mai precizat dr. Marcel Costache, pentru ring.

Cum să păstrezi fructele şi legumele pe care le-ai cumpărat în stare bună, cât mai mult timp

Alte articole

Cât costă roșiile românești la producător și la ce preț ajung pe tarabele din piețe. ”Cererea este mai mare decât oferta”

Au apărut primele roșii românești de anul acesta. Cu cât pleacă de la poarta serei și cât ajung să coste în piețe

Specialistii sustin ca rosiile modificate genetic, doar ca sa fie frumoase, isi pierd gustul. Iar asta pentru ca nu mai stau cat trebuie in bataia soarelui.

Cine musca din rosia grasa galbena, cultivata de domnul Dumitru Zaharia din Vidra, il pomeneste mult timp. Pastrata de 3 generatii, aceasta are un gust care ne aminteste ca rosiile adevarate au o aroma deosebita.

Dumitru Zaharia, fermier, pentru Pro TV: “Rosia galbena trebuie sa fie moale. Asta dovedeste ca nu e hibrid. Rosia hibrid are coaja foarte tare.”

Rosiile numite „posetuta” sunt si ele preferatele romanilor. Dar nu ale celor care cauta rosia perfecta, pentru ca ele au forme mai ciudate.

La Moara Vlasiei, aproape de Bucuresti, un alt fermier vinde rosii traditionale, bio. Are cerere pentru ele, dar sunt mai sensibile.

Cum te păcălesc comercianţii în pieţe: Minciuna „Roşii româneşti”, „Cireşe de Giurgiu”, „Căpşuni de Călăraşi”

E adevarat, soiurile vechi sunt mai putin productive decat cele hibrid. O planta produce doar 4 kilograme, in loc de zece, cat dau cele comerciale. Tot mai multi fermieri mizeaza insa pe acel segment de cumparatori care prefera rosia sanatoasa, cu gust, in locul celei care are un aspect perfect dar este plina de chimicale.

Desi unii spun ca de vina pentru disparitia gustului ar fi recoltarea timpurie si depozitarea, specialistii sustin ca de vina este modificarea genetica. In urma cu cateva decenii a fost descoperita o mutatie care le dadea tomatelor un rosu uniform si lucios.

Mutatia respectiva a fost introdusa in mai multe soiuri pentru a le imbunatati aspectul. S-a ajuns insa la concluzia ca acea gena a frumusetii inhiba gena responsabila cu coacerea. Rosiile nu mai stau mult la soare, pentru ca se coc mai devreme si le dispare gustul.

Specialistii institutelor de cercetare sustin ca in urmatorii zece ani vor vinde de 5 ori mai multe seminte traditionale.

Directorul ştiinţific al ICDLF Vidra ne spune că producătorii români încă mai folosesc erbicidul 2,4-D, un stimulent interzis de legislaţia europeană, care transformă tomatele în produse toxice. „Legislaţia europeană a interzis stimulenţii pe bază de 2,4-D pentru că erbicidul se mai acumulează în plantă şi se poate ajunge la o concentraţie toxică pentru om. Dacă se folosesc concentraţii mari de stimulente, când tai fructul transversal, constaţi că partea externă a fructului se desprinde de partea centrală şi apar nişte goluri”, a mai afirmat dr. Marcel Costache.