Cum să mănânci de Paşte ca să nu ai probleme digestive. Sfaturile medicilor

Paștele vine, de obicei, după o perioadă prelungită de post, ce reprezintă din punct de vedere alimentar o dietă prin excelență vegetariană, cu un caracter de cruțare hepatică, adică pune în repaus secreția biliară și funcția hepatică.

Meniul de sărbătoare tradițional este însă bogat în grăsimi animale, gălbenuș de ou, grăsimi din lapte – procesate sub formă de smântână/ frișcă și diverse combinații sub formă de: friptură, prăjeli, drob, prăjituri. Apariția bruscă a acestor alimente coleretice (intens stimulante ale secreției biliare) duce la o agresiune hepatică și, în functie de sensibilitatea fiecărui organism, produce acutizări sau complicații ale diferitelor afecțiuni existente.

Pentru a evita problemele de sănătate doctorul ne recomandă să introducem treptat alimentele de origine animală, după o perioadă de post. De asemenea, este important să combinăm corect alimentele: produsele tradiționale precum carnea de miel, drobul sau ouăle să fie întotdeauna acompaniate de cât mai multe vegetale și în special legume de sezon (proaspete, în salate, la grătar sau la cuptor). 

Încercați să gătiți alimentele, pe cât posibil, dietetic: la cuptor, abur, la grătar, prin fierbere și evitați prăjelile sau alimentele cu un conținut mare de grăsimi animale sau uleiuri.

Alte articole

Ce dietă ține Adina Halas după Paște. O ajută să scape de burtică: „E bine de consumat la masa de prânz”

Petre Roman ține dietă la aproape 79 de ani! Cum se menține în formă fostul premier: „E o ecuație foarte simplă”

“În perioada Paștelui se declanșează sau se agravează, în special, problemele digestive, dar se pot acutiza sau agrava și patologiile cronice, asociate ale persoanelor respective. Astfel, se poate ajunge până la dublarea numărului de pacienți cu probleme digestive, comparativ cu alte intervale de timp din an. De aceea recomandăm prudență sporită persoanelor cu patologie hepatică (steatoză hepatică, hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică sau coledociană), sau digestivă (gastrită, ulcer gastric sau duodenal, pancreatite), dar și persoanelor cu afecțiuni cronice – diabet zaharat, hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC în istoric. Un risc mare pentru afecțiuni de sănătate îl prezintă copiii, vârstnicii sau gravidele.”, avertizează Dr. Luminița Florea – medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice.

Mai multe detalii pe eva.ro