Cum să scapi de burtă la 40 de ani. Sfatul unui medic nutriţionist

În adolescență, metabolismul arde caloriile mai ceva ca un motor Diesel, iar greșelile de alimentație, o bere în plus, o amandină în miez de noapte sau o porție de cartofi prăjiți cu mujdei, nici nu clintesc acul cântarului.
Publicitate

Dar, cu fiecare an de maturizare par să se înmulțească și kilogramele, iar cei mai mulți adulți se trezesc în cercul vicios al dietelor: se înfometează, slăbesc puțin și renunță rapid, aruncându-se în mrejele tentațiilor calorioase.

Alții sunt convinși că moderația este cheia succesului și nu vor să renunțe nici în ruptul capului la dulciuri, alcool și grăsimi.

Unul dintre cele mai importante studii realizate pe acestă temă și apărut în 2011, în Jurnalul de Medicnă New England, dovedește contrariul. Realizat pe mai bine de 120.000 de oameni cu vârsta între 33 și 60 de ani, pe parcursul a 20 de ani, studiu sugerează că la baza îngrășării stau anumite obiceiuri proaste, precum mâncatul alimentelor procesate, scrie doctorulzilei.ro.

Alte articole

Când şi cum să consumi vin roşu pentru efecte maxime asupra sănătăţii. Explicaţiile unui celebru nutriţionist

Mihaela Bilic, adevărul despre colivă, desertul preferat al românilor. Câte calorii are, de fapt: „Noroc că nu o consumăm prea des”

O singură porție de chipsuri a fost asociată cu o îngrășare de un kilogram la fiecare patru ani, o porție de cartofi prăjiți cu două kilograme, iar una de carne procesată sau suc, cu jumătate de kilogram.

Combinații inteligente și mișcare zilnică

Și specialiștii români sunt de acord cu faptul că modul de combinare a alimentelor face diferența dintre un adult suplu și unul plinuț.

„Metoda simplă prin care putem să ne menținem o greutate sănătoasă este să respectăm orele de masă și regulile de combinare.

Niciodată nu puneți carnea lângă carbohidrați precum orez sau cartofi, ci lângă o garnitură de legume. Iar acestea din urmă merg cel mai bine cu brânzeturi și lactate”, explică doctorul Bogdan Guinea, medic medicină de urgenţă și consultant în nutriţie.
Publicitate

Potrivit acestuia, micul dejun ar trebui să fie luat între 7 și 9 dimineața, prânzul în intevalul 13.00-14.00, iar cina nu mai târziu de ora 20.00. Sunt permise și două gustări constând în fructe, legume sau un pahar de iaurt la ora 11.00 și la 17.00.

„Circa 80% dintre intelectualii României sar peste micul dejun, cu toate că sunt oameni informați. Omul de rând trebuie să înțeleagă că trebuie să mănânce cu regularitate, ca să nu dea iama în alimentele interzise. Porțiile să fie normale, 200 de grame de pui încap într-o jumătate de palmă, iar în loc de două feluri la o masă, cum se obișnuiește la noi, să avem doar unul”, mai spune acesta.

În timp, alimentația sănătoasă ajunge să fie ca o a doua natură, iar organismul respinge tot ce nu-i face bine: „Am pacienți la cabinet care, după o lună și jumătate de schimbare a regimului, spun că pur și simplu nu mai pot să mănânce pizza, li se face rău”.

Nutriționistul atrage atenția însă că, fără un program de mișcare, kilogramele se vor da duse mult mai greu, acesta fiind și principalul motiv al îngrășării după vârsta de pensionare.

„Câtă vreme ești angajat, mai faci efort fizic, indiferent că mult sau puțin, tot se mai ard niște calorii. Dar mulți pensionari suferă de boala sedentarismului, stau toată ziua cu telecomanda în mână”, arată specialistul.

Excesele să fie rare și înainte de ora 16.00

Adulții și vârstnicii nici nu trebuie să pună piciorul într-o sală de sport ca să transpire, e de ajuns să deretice prin casă ori să facă plimbări lungi cu copiii sau animalele de companie.

Un tabel publicat pe site-ul Școlii Medicale a Universității Harvard arată că o persoană de 70 de kilograme arde 260 de calorii rearanjând mobila prin apartament și 167 de calorii spălând mașina sau geamurile.

Sunt permise și unele indulgențe (o felie de tort sau un hamburger), dar nu mai mult de două pe săptămână și numai înainte de ora 16.00, mai spune expertul în nutriție Bogdan Guinea.