Cum se apără Eugen Sechila în dosarul în care este acuzat că a ridicat o troiță legionară în Călărași: „Ministerul Public îşi întemeiază întreaga acuzație pe o căutare pe Wikipedia”

Eugen Sechila, fost combatant în Legiunea Străină și apropiat în trecut de Călin Georgescu, este trimis în judecată de Parchetul General pentru ridicarea unei troițe pe raza unei comune din județul Călărași, care ar fi avut încorporată în partea inferioară simbolul asociat Mișcării Legionare, care prezenta o figură geometrică compusă din trei linii verticale intersectate cu trei linii orizontale.

Cum se apără Eugen Sechila în dosarul în care este acuzat că a ridicat o troiță legionară în Călărași

La termenul din data de 12 februarie 2026, acesta a precizat că nu recunoaște acuzațiile și dorește să se judece potrivit procedurii de drept comun. El a cerut Judecătoriei Oltenița, unde a fost trimis dosarul spre soluționare, citarea unui istoric în calitate de martor, care va fi audiat la termenul următor, pe data de 14 aprilie 2026.

Citește și : EXCLUSIV Eugen Sechila, apropiatul lui Călin Georgescu, este un sculptor desăvârșit. Imagini cu lucrările excepționale pe care le realizează, pe teme creștine și naționaliste GALERIE FOTO

În procedura de cameră preliminară care a avut loc pe rolul Judecătoriei Oltenița, apoi la Tribunalul Călărași, Eugen Sechila a încercat să obțină restituirea dosarului la Parchet și să scape de răspunderea penală pentru următoarele motive, citate de Libertatea:

Alte articole

Călin Georgescu nu a mai muncit din noiembrie 2024. Anchetatorii îl acuză că primea 10.000 de dolari pe întâlnire de la Horațiu Potra

Susţinătorul lui Călin Georgescu care instiga la răzmeriţă – „Veniţi cu TAB-urile, înconjuraţi clădirea Guvernului!” – a fost amendat penal

• „În primul rând solicită a se observa faptul că acest (rechizitoriu – n.r.) comportă anumite aspecte care îl lipsesc de posibilitatea lui de a avea aptitudinea de a sesiza instanța de judecată, în sensul că, are anumite lipsuri care îl fac nul. (…)
• Se poate observa că tot acest act de sesizare a instanței nu este unul complet și legal făcut, având în vedere că practic acest conținut al acuzației, a limitelor sale, al datei și locul lui săvârșirii faptei nu sunt prezentate.
• Se prezintă în actul de sesizare al instanței faptul că a existat această necesitate a preluării dosarului de la unitatea de parchet inferioară, de către unitatea de parchet superioară, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație. Dar se întreabă care este relevanța, care este până la urmă motivarea, pentru că discută despre o troiță ridicată, sculptată, pentru că (Sechila Eugen – n.r.) are această pasiune al sculpturii.
• (Troița a fost – n.r.) sculptată de acesta în anul 2022. Se întreabă: a devenit oare caracterul urgent care a necesitat preluarea dosarului de la unitatea de parchet de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 de către Parchetul General fix pe 9 decembrie 2024? Nu este motivată în niciun fel Ordonanța de preluare.
• Această ridicare de troiţă a avut la bază cercetarea și pasiunea pe care clientul său a avut-o în ceea ce priveşte sculptura și a analizat și el la rândul lui, de-a lungul vieţii sale, mai multe albume de artă etnografică. A depus chiar un album de artă etnografică în care sunt prezentate peste 150 de modele – nu doar din spaţiul nostru din România, dar și de pe lângă ţara noastră – în care troiţele sunt prezentate în această modalitate. (…)
• Ministerul Public îşi întemeiază întreaga acuzație pe o căutare pe Wikipedia, (care – n.r.) este o enciclopedie deschisă, oricine poate face adăugiri în acest format electronic. Wikipedia nu este o sursă extraordinară, nu este o expertiză până la urmă, nu există un raport de delimitare a unui simbol istoric față de un simbol fascist, așa cum insistă Institutul Eli Wiesel să menționeze.
• (Sechila Eugen – n.r.) a sculptat această troiță, a avut proasta inspirație să se ia după albumul etnografic și să o sculpteze în această formă cu trei brațe și cu cruce pe fiecare dintre cele trei brațe, evident extinzând crucea se formează acest grătar, se ajunge la grătar. Institutul Eli Wiesel analizează și spune că nu este așa, că este un simbol fascist și că este reprezentarea Gărzii de Fier.
• Mai arată că a invocat și nelegalitatea administrării probelor, a invocat și nelegalitatea actului de sesizare a instanței (…). Când vorbeşte despre probe, vorbeşte și despre substanțialitatea lor până la urmă, pentru că nu se poate (…) a sesiza instanța cu un act, bazându-se pe probe care au ca fundament plăcuța de înmatriculare a clientului său de la mașina pe care o conduce.
• Față de toate aceste aspecte, solicită ca instanţa să țină cont de toate cele pe care le-a învederat, să se constate că există un act de sesizare lovit de nulitate față de cele exprimate”, a susținut avocatul lui Eugen Sechila.

Ce susțin procurorii despre troița ridicată de Eugen Sechila

În Rechizitoriul nr. 12519/161/P/2024 din data de 12.03.2025, emis de Parchetul General, procurorii rețin următoarele:

• „Lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul IGPR/DCCO – Serviciul de Investigare a Infracțiunilor de Terorism s-au sesizat din oficiu la data de 09.12.2024 că (troița – n.r.) avea încorporat un simbol asociat cu mișcare legionară din perioada interbelică a României.
• Troița sus-menționată a fost construită de inculpatul (Sechila Ionuț Eugen – n.r.) la data de 03.07.2021 în memoria lui (Sechila Pascal, decedat la data de 14.07.2020), iar simbolul asociat mișcării legionare era încorporat în partea inferioară și era reprezentat de o figură geometrică compusă din trei linii orizontale care se intersectau cu trei linii verticale.
• Locul în care a fost amplasată troița este zona centrală a comunei (Radovanu – n.r.), aproape de sediul primăriei.
• Conform adresei nr. 72/16.01.2025 emisă de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel», simbolul încorporat în partea inferioară a troiței ce reprezenta o figură geometrică compusă din trei linii orizontale care se intersectau cu trei linii verticale reprezintă simbolul utilizat de Mișcarea Legionară – organizația fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier», «Partidul Totul pentru Țară», simbol cunoscut drept «gardul de fier».
• De asemenea, pe troiță este gravat în lemn textul «Pentru sfânta cruce, pentru țară, / Înfrângem codrii și supunem munții». Expresia respectivă reprezintă versuri din «Imnul Tinereței Legionare» scris de poetul (Radu Demetrescu – n.r.), cunoscut după pseudonimul literar «Radu Gyr». Versurile respectivului «imn» reprezintă o apologie directă a mișcării legionare și a conducătorului acesteia Corneliu Zelea Codreanu, numit și «Căpitanul».
• Fotografii care confirmă faptul că troița ridicată în comuna (Radovanu – n.r.) (…) au fost postate la data de 05.09.2022 pe două grupuri de pe rețeaua de socializare Telegram, grupuri care poartă denumirile «Nicadorii Squad» și «Casus Belli».
• Denumirea grupului «Nicadorii Squad» indică în mod direct o afiliere cu mișcare legionară din perioada interbelică, întrucât cei 3 membri din mișcarea legionară care au participat la asasinarea prim-ministrului României (Ion Gheorghe Duca – n.r.) la data de 29.12.1933, au fost numiți «Nicadorii»”, se arată în rechizitoriu.

Cum au fost documentate simpatiile sale pentru legionari

În fața procurorilor, Eugen Sechila a încercat să se disculpe, invocând că nu a folosit un simbol legionar, ci unul religios.

• „Referitor la construirea troiței din (comuna Radovanu – n.r.) în memoria lui (Sechila Pascal, tatăl lui Eugen), inculpatul (Sechila Eugen Ionuț – n.r.) și-a exercitat dreptul la tăcere, însă la termenul de judecată din data de 13.02.2025, termen care a avut ca obiect plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanței de prelungire a controlului judiciar, acesta a recunoscut construirea troiței, dar s-a invocat faptul că acel simbol de la baza troiței este unul religios.
• Această apărare a inculpatului denotă o poziție procesuală nesinceră. Simbolul de la baza troiței reprezintă o imitare fidelă a celui utilizat de Mișcarea Legionară. Acest fapt se coroborează cu versurile gravate pe troiță, versuri care, așa cum s-a menționat anterior, fac parte din «Imnul Tinereței Legionare».
• De altfel, simpatiile inculpatului (Sechila Eugen Ionuț – n.r.) pentru Mișcarea Legionară din perioada interbelică sunt evidențiate și pe profilul acestuia de pe platforma de socializare Facebook, în care apar mai multe fotografii ale persoanelor implicate în acea mișcare.
• În plus, afinitatea pentru (Corneliu Zelea Codreanu – n.r.), conducătorul Mișcării Legionare numit și «Căpitanul», este relevată și de numărul de înmatriculare (…) al autoturismului (…) pe care (Sechila Eugen Ionuț – n.r.) îl utilizează. Astfel, literele TLC reprezintă o formă abreviată a sloganului «Trăiască Legiunea și Căpitanul».
• Conform mijloacelor de probă administrate în cauză, imaginea utilizată de inculpatul (Sechila Eugen Ionuț – n.r.) pe platforma on-line de socializare Facebook nu reprezintă o formă stilizată a chipului lui (Corneliu Zelea Codreanu – n.r.), fondatorul și liderul organizației de extremă-dreaptă Mișcarea Legionară.
• Conform adresei nr. 234/04.02.2025 emisă de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» imaginea respectivă îl reprezintă pe (Valeriu Gafencu – n.r.). (Poet – n.r.) și (deținut politic – n.r.) a fost inițial membru al mișcării legionare, ulterior acesta a fost condamnat la închisoare și a decedat în stare de detenție în timpul regimului comunist, iar notorietatea a dobândit-o în special pentru această ultimă perioadă a vieții.
• În prezent activitatea acestuia este apreciată diferit, prin prisma unor opinii total opuse referitoare la supliciul la care a fost supus în timp ce executa pedeapsa privativă de libertate în timpul regimului comunist, precum și activitatea religioasă intensă pe care a desfășurat-o în acea perioadă.
• Raportat la această activitate religioasă intensă, în cursul anului 1996 s-a solicitat oficial Bisericii Ortodoxe Române canonizarea lui (Valeriu Gafencu – n.r.). Prin urmare, utilizarea unei imagini stilizate a chipului (Valeriu Gafencu – n.r.) nu poate fi considerată, în afara oricărui dubiu rezonabil, o utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• Referitor la purtarea publică a altor simboluri legionare, respectiv tricouri pe care era imprimat chipul stilizat al lui (Valeriu Gafencu – n.r.) şi insigne cu însemne legionare, cu excepția fotografiilor postate de pe rețelele de socializare pe alte profiluri decât cel al lui (Sechila Eugen Ionuț – n.r.), nu există alte probe. Din fotografiile postate nu se poate stabili dacă insignele legionare au fost purtate în public sau la evenimente private. (…)
• În drept, procurorul a apreciat că fapta inculpatului (Sechila Eugen Ionuț – n.r.) care, la data de 03.07.2021, a construit și amplasat pe raza comunei Radovanu județul Călărași, în proximitatea sediului primăriei, o troiță din lemn în memoria lui (Sechila Pascal – n.r.), troiță care avea încorporată în partea inferioară simbolul asociat mișcării legionare (Garda de Fier) care prezenta o figură geometrică compusă din trei linii verticale intersectate cu trei linii orizontale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe prev. de art. 4 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002.
• În ceea ce privește latura subiectivă, din probatoriul administrat în cauză, s-a apreciat că inculpatul (Sechila Eugen Ionuț – n.r.) ar fi comis cu intenție directă infracțiunea reținută în sarcina sa, aspect care rezultă, în mod evident, din convingerile și manifestările sale pro-legionare”, se mai arată în documentele de la dosar.

Care sunt pedepsele pentru propagandă legionară

OUG 31/2002 reglementează interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

Citește și : Susţinătorul lui Călin Georgescu care instiga la răzmeriţă – „Veniţi cu TAB-urile, înconjuraţi clădirea Guvernului!” – a fost amendat penal

Potrivit Art. 3 din lege, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”.

La Art. 4, legea prevede pedepse pentru celelalte dintre situații:

• Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
• Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.