Cum se feresc oamenii din satele din România de coronavirus. „Bagi trei păhărele de rachiu, te freci cu oţet şi te bagi sub pilotă”

De exemplu, locuitorii satelor din Botoşani se bucură de primăvară şi parcă nu ar fi auzit de coronavirus. Nu folosesc măşti sau alte metode de protecţie împotriva COVID-19.

„Da’ de ce să-mi fie frică? Dacă nu vine vreun virusat pe aici, n-are ce să se întâmple. Afară vine căldura, avem treabă, totul merge bine. Nu avem teamă. Mai o rugăciune, mai mâncărică de post şi totul o să fie bine”, spune omul din Mănăstireni, comuna Unţeni, potrivit adevărul.ro. 

În plină pandemie de COVID-19, în satul Mănăstireni, comuna Unţeni, timpul parcă a stat în loc. Uliţele sunt liniştite şi pe alocuri pustii. Şi nu fiindcă oamenii ar fi speriaţi şi ar sta izolaţi în case, ci pentru că cei mai mulţi au treabă pe la grajduri, prin grădinile din spatele casei sau pe ogoare. Câte o căruţă trece pe uliţele prăfuite ducând saci la moară sau oameni de la câmp acasă.

Nea Toader are 50 de ani, s-a întors acasă de la câmp, cu o căruţă plină de vecini veniţi să-l ajute la treabă. Unii miros a băutură şi sunt foarte veseli. Nea Toader a auzit de coronavirus, ca şi vecinii săi, dar spun că nu le este teamă.

Alte articole

Cât costă un kilogram de prune pentru țuică în august 2025. Câți bani trebuie să cheltuiești pentru un „deca”

Cum pregăteşte Constantin Enceanu ţuica. Secretul „lui Bachus” pentru o aromă ameţitoare

Citeşte şi Peste 10.000 de oameni din Bucureşti vor fi testaţi pentru noul coronavirus. „Trebuie să ştim pe unde circulă acest virus”

„Sunt boli mai periculoase ca nenorocirea asta. Am avut un văr care s-a curăţat de cancer. Aia-i periculoasă, nu asta. Mie nu-mi este teamă. Poate la oraş să le fie, da’ aici oamenii au atâtea pe cap, că tot una le este, cu un virus în plus sau în minus. Sunt care nu au după ce bea apă. Ăluia îi mai este frică de ceva? Eu, bogdaproste, am de toate aici, am şi multă treabă, nu am timp de coronavirus sau de orice altceva”, spune omul.

Rodica Sitar, din Roşiori, are peste 65 de ani, dar cu toate acestea intră tot în categoria oamenilor care nu se tem de coronavirus. A ieşit în capot să cumpere ceva de la magazinul sătesc. Femeia mărturiseşte că un bun remediu contra virusurilor, dar mai ales contra grijilor, la ţară, este munca susţinută.

„Nu-mi este teamă. Aşa bine. Ca întotdeauna, primăvara, toamna este boală de asta, ca gripa. Ne păzim şi atâta tot. Oamenii de la ţară toată ziua muncesc, uite-aşa se păzesc. Muncesc prin grădină, prin casă, pe lângă casă. Muncă de dimineaţă până seara. Noi avem treabă, nu avem timp să bolim”, spune săteanca.

Ceapa, usturoiul şi rachiul, remedii anti-coronavirus

Pe lângă muncă şi depărtarea de lumea oraşului, mulţi oameni de la ţară spun că deţin secretul întăririi sistemului imunitar printr-o alimentaţie aparte. Teodora Hoidrag, din Roşiori, spune că oamenii la ţară, pentru a-şi întări corpul în faţa bolilor, inclusiv împotriva Covid-19, mănâncă ceapă, usturoi şi beau rachiu.

„Usturoi şi ceapă, ucid microbii de toate felurile. Beau şi rachiu”, spune săteanca. Stelică, un alt ţăran din Mănăstireni, ieşit la tăiat lemne în ogradă, ne mărturiseşte că nu se teme de coronavirus şi de nici-un fel de răceală. Amabil, înfige toporul în buturugă şi, după ce se oferă să ne dea un pahar cu vin, dezvăluie o reţetă garantată împotriva tuturor bolilor, dar mai ales a gripelor.

„Ce coronavirus?!? Bagi repede trei ciocănele ( n.red. – păhărele mici de ţuică) de rachiu, te freci cu oţet, şi pe piept, şi pe spate şi te bagi la dospit sub pilotă. Iese şi dracu din tine”, povesteşte unul dintre săteni.

Cât despre restricţii, nici acestea nu par să-i afecteze pe mulţi oameni de la sat.

„Eu am tot ce trebuie în casă. Am şuncă, am mălai pentru mămăligă, fasole. Tot ce trebuie. Şi noi ne deplasăm pe aici prin jur, pe la câmp, pe acasă”, spune nea Toader.

Funcţionarii şi oamenii cu ceva stare poartă măşti, mănuşi şi evită să iasă pe uliţe. De altfel, în general, în sate oamenii îşi fac mai mult de treabă prin curţi, iar măsurile de izolare impuse de Guvern nu par să-i afecteze prea mult nici pe aceştia.

Citeşte şi Alimentele ar putea fi raţionalizate. Consiliul Concurenţei recomandă limitarea cantităţilor cumpărate