Cum se poate limita răspândirea coronavirusului. Soluţiile găsite de oamenii de ştiinţă

Într-o scrisoare deschisă publicată luni, 239 de oameni de ştiinţă din 32 de ţări au evidenţiat dovezi potrivit cărora particule ale virusului aflate în suspensie pot infecta persoanele care le inhalează.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recunoscut marţi că există "dovezi emergente" despre răspândirea noului coronavirus prin aer, însă a precizat că această concluzie nu este una definitivă.

Chiar dacă noul coronavirus este transmis prin aer, rămân întrebări legate de câte infecţii pot să apară pe această cale. Concentraţia virusului în aer poate decide riscurile de contagiune, a declarat Yuki Furuse, profesor la Universitatea din Kyoto.

În scrisoarea deschisă, oamenii de ştiinţă au făcut apel la îmbunătăţirea ventilaţiei şi evitarea mediilor aglomerate, în spaţii închise, recomandări pe care Shin-ichi Tanabe, unul dintre coautorii documentului, spune că Japonia le-a adoptat pe scară largă în urmă cu câteva luni.

''În Japonia, comitetul pentru contramăsuri la COVID-19 a insistat, încă din stadiu incipient, pe (strategia) 3C'', a spus Tanabe, profesor la Universitatea Waseda din Tokyo, referindu-se la campania din Japonia prin care populaţia este îndemnată să evite spaţiile închise (''Closed spaces''), spaţiile aglomerate (''Crowded places'') şi contactul apropiat (''Close-contact''). ''Acesta a fost înaintea restului lumii'', a adăugat el.

Japonia, cu peste 19.000 de cazuri de infectare confirmate şi 977 de decese înregistrate până în prezent, a reuşit să controleze pandemia, ministrul Economiei, Yasutoshi Nishimura punând acest succes pe seama ''3C'' şi a strategiei de detectare şi monitorizare a contactelor grupurilor de persoane infectate.

Studiul recent, realizat de institutul de cercetare japonez Riken cu ajutorul celui mai rapid supercomputer din lume, Fugaku, pentru a simula modul în care virusul se răspândeşte în aer în diverse medii, a recomandat mai multe modalităţi de reducere a riscurilor de infectare în spaţii publice.

Autorul principal Makoto Tsubokura a declarat că deschiderea ferestrelor în mijloacele de transport în comun, precum trenurile de navetişti, poate creşte ventilaţia de două până la trei ori, reducând concentraţia de microbi din mediul înconjurător.

Însă, pentru o ventilaţie adecvată, trebuie să existe spaţii între pasageri, potrivit simulărilor.

Alte constatări au condus la recomandări de instalare a zonelor de separe între birouri şi săli de clasă, în timp ce în spitale paturile ar trebui să fie înconjurate de perdele care ating tavanul.

Supercomputerul Fugaku s-a clasat în luna iunie luni în fruntea celui mai recent clasament publicat de site-ul specializat Top500, detronând supercalculatorul american Summit, dezvoltat de IBM şi instalat în laboratorul naţional de fizică nucleară din Oak Ridge, Tennessee. Viteza lui Fugaku este de circa 2,8 ori mai mare decât cea a lui Summit - 415,53 petaflopi faţă de 148,6 petaflopi. Performanţele unui supercomputer sunt exprimate în petaflopi - un cvadrilion (o mie de trilioane) de operaţii pe secundă. Fugaku va deveni complet operaţional începând din aprilie 2021. El a început să fie utilizat în cadrul unor cercetări despre noul coronavirus.

Citeşte şi Nelu Tătaru: Facem o propunere spre starea de urgenţă