Cum se stropesc corect pomii fructiferi pentru a avea o recoltă bogată

Însă, dacă nu aveți timp suficient sau livada se află la o distanță considerabilă de casă ori, pur și simplu, nu vreți să folosiți prea multe substanțe chimice, specialiștii recomandă o schemă de tratament minim obligatorie alcătuită din patru stropiri.

Primul tratament ar fi bine să se facă prin toamnă-iarnă, făcut după recoltare și căderea frunzelor, adică în perioada octombrie – decembrie, cu sulfat de cupru (piatră vânătă) 3%, prin îmbăiere. Soluția va proteja pomii de boli precum ciuruirea bacteriană și micotică, monilioze, deformarea frunzelor și făinare (la piersic), potrivit Populare.ro.

O a doua stropire se face în prima parte a lunii martie, în perioada cuprinsă între umflarea mugurilor și apariția florilor. Se recomandă o soluție alcătuită din ulei horticol combinat cu un insecticid. Va apăra copacii de dăunători ca: păduchii țestoși, păduchele de San Jose, afide și acarieni.

Al treilea tratament – când florile încep să se deschidă – și se recomandă o soluție dintr-un fungicid sau o combinație de două fungicide + eventual un insecticid care să nu afecteze albinele. Tratamentul este important pentru prevenția unor boli precum ciuruirea bacteriană și micotică, monilioze, deformarea frunzelor și făinarea (la piersic), viermele fructelor, minatoarele și defoliatoarele.

Alte articole

Ce pomi se plantează toamna. Care este perioada ideală pentru a pune pomii în pământ

Cea mai simplă și eficientă metodă prin care poți elimina pesticidele de pe fructe și legume. Nu implică nici bicarbonat, nici oțet

Citește și: Andrei Antohi, doctor în științe medicale, s-a stins din viață la vârsta de 55 de ani. Colegii de breaslă și-au exprimat condoleanțele și sentimentele de compasiune

A patra stropire obligatorie ar trebui să fie în perioada de formare a fructelor. Se aplică o combinație de fungicide-insecticide-fertilizant pentru a scăpa de: ciuruirea bacteriană și micotică, monilioze, deformarea frunzelor și făinare (la piersic), antracnoza (la cais), moliile și viermele fructelor, defoliatoare, minatoare, păduchele de San Jose, acarieni, putregaiul cenușiu.

În cazul în care trebuie utilizate pesticide chimice, există două alternative:

– utilizarea unuia dintre cele câteva amestecuri de pulverizare de uz general pentru fructe de casă,

– utilizarea unor pesticide specifice pentru fiecare dăunător în parte.

Dar, înainte de toate, va trebui să calculați cât de mult îngrășământ să folosiți. Mai mult nu este întotdeauna mai bine atunci când vine vorba de fertilizarea pomilor fructiferi. Acum că știți că pomii fructiferi au nevoie de îngrășământ și ați ales îngrășământul perfect pe care să îl folosiți, va trebui să determinați cantitatea corectă pe care să o folosiți pentru fiecare pom fructifer.

Cantitatea corectă pe care să o folosiți pentru fiecare pom fructifer

Cantitatea de îngrășământ pe care o veți folosi se calculează pe baza vârstei sau dimensiunii pomilor fructiferi și a valorii azotului de pe ambalaj, potrivit Playtech. Amestecurile de pulverizare pentru pomii fructiferi sunt convenabile, dar rareori controlează toate insectele și bolile din toate culturile de pomi fructiferi. În plus, acestea pot include substanțe chimice care nu sunt necesare, dar care sunt incluse în amestecul preparat.

Deși dezavantajele utilizării tratamentelor de uz general pot limita controlul în unele cazuri sau pot fi irosite în alte cazuri, această abordare este, în general, satisfăcătoare pentru proprietarii casnici. Presupunând că pomicultorii casnici au între unul și cinci pomi, iar zona nu este suprapopulată cu pomi fructiferi, utilizarea tratamentelor preamestecate de uz general ar trebui să țină sub control majoritatea problemelor cauzate de dăunători.

Proprietarii ar trebui să fie încurajați să citească cu atenție eticheta oricărui pesticid și să diagnosticheze cu exactitate problemele lor specifice pentru a se asigura că aceste preamestecuri vor fi eficiente pentru problemele lor specifice de dăunători.

Rețineți că măsurile de combatere a agenților patogeni specifici pentru plante servesc adesea ca agenți de protecție care acoperă planta sau părți ale acesteia, fructe sau frunze, și o protejează împotriva bolii. Din fericire, nu toți pomicultorii se confruntă cu toate bolile.

Deoarece problemele de boală se dezvoltă adesea din cauza cauzelor de mediu, cultivatorii ar trebui să încerce să identifice acele condiții care favorizează problemele de boală și să dezvolte o înțelegere a riscurilor pentru zona locală înainte de a se angaja într-un program agresiv de pulverizare.

Cultivatorii care doresc să producă fructe fără imperfecțiuni, indiferent de costuri, ar trebui să ia în considerare obiectivele lor în raport cu costul de achiziționare a produselor din supermarket sau de pe piața proaspătă. Dacă insistă în continuare să producă fructe fără pete, ar trebui să obțină informații din fișele informative care se referă la producția comercială de fructe și la gestionarea dăunătorilor.

Citește și: De ce nu e bine să plantezi tuia în curte. Detaliul pe care nu mulți îl cunosc