132 de persoane care au fost muşcate de căpuşe s-au prezentat la camera de gardă în minivacanţa de 1 Mai, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, managerul Institutului Naţional ‘Matei Balş’, prof. dr. Adrian Streinu Cercel.

„Am avut 132 de pacienţi cu înţepături de căpuşe – două treimi adulţi, iar restul copii – în această perioadă de minivacanţă de 1 Mai”, a afirmat prof. dr. Streinu Cercel.

Alte Articole

Anunțul făcut de Andreea Marin, după 5 ani de relație cu ...

Tanczos Barna critică Primăria București din cauza poluării: ...

Flanco face angajări în toată ţara. Ce salarii sunt oferite

Căpuşa Ixodes ricinus este răspândită în Europa, Africa de Nord şi Rusia Centrală, fiind un ectoparazit al animalelor şi omului, care provoacă prin înţepătura ei dermatite, anemie sau poate servi ca vector pentru diverse microorganisme patogene pentru om şi animale, dintre care mai importante sunt borrelioza Lyme şi encefalita de căpuşă.

Ixodes ricinus este cea mai răspândită specie de căpuşă din România. Atacul căpuşei Ixodes ricinus asupra omului se desfăşoară tot timpul anului, cu două maxime – în primăvară şi toamnă.

Potrivit studiilor recente, 11% dintre căpuşele de pe teritoriul României sunt purtătoarele bacteriei care declanşează boala Lyme. Primăriile sunt obligate să facă dezinsecţii şi să igienizeze spaţiile verzi, în urma unor dispoziţii ce vor fi date de Direcţia de Sănătate Publică.

Citeşte şi Vrei să afli dacă ai fost muşcat de o căpuşă care poate cauza boala Lyme? Fă-ţi un TEST GRATUIT

Măsuri de protecţie împotriva căpuşelor

Ca măsuri de protecţie, oamenii trebuie să aibă îmbrăcăminte deschisă la culoare, pantofi sport, iar când ajung acasă să-şi inspecteze bine corpul. Aceste căpuşe se fixează oriunde fără a crea un disconfort în timpul în care se hrănesc. Dacă se găsesc căpuşe pe corp, acestea trebuie înlăturate cât mai rapid cu o pensetă, să dezinfecteze zona afectată cu alcool sanitar şi să aplice un unguent care să conţină un antibiotic cu spectru larg, a declarat dr. Constantin Dina, directorul Direcţiei de Sănătate Publică.

Citeşte şi Atenţie, vine sezonul căpuşelor, ameninţarea bolii cu „o mie de feţe”

Există însă şi persoane care dezvoltă reacţii alergice la căpuşe. Intensitatea lor variază: poate fi moderată, cu doar câteva semne şi simptome prezente, sau poate fi gravă (în cazuri rare) evoluând chiar şi cu şoc anafilactic. Majoritatea afecţiunilor pe care căpuşele le pot determina în organismul uman au ca principale semne şi simptome manifestări asemănătoare gripei: febră, cefalee, greaţă, vomă, mialgii.

Citeşte şi Prima broşură pentru copii cu sfaturi de protecţie anti-căpuşe

Simptomele pot debuta încă din prima zi de la muşcătură până la 3 săptămâni. Uneori, simptomele sunt însoţite de apariţia unor pete roşiatice (rash-uri cutanate) la locul leziunii.