Cum vrea USL să-l schimbe pe Blaga de la şefia Senatului

USL intenţionează, conform unor surse România TV, să se prevaleze de prevederile Regulamentului Senatului referitoare la revocarea preşedintelui acestui for. Astfel, articolul 30 prevede că „revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea unei treimi din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituţiei; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau al Regulamentului şedinţelor comune„. Cererea se aprobă de plen cu jumătate plus unu din numărul senatorilor, iar o asemenea cerere poate fi depusă o singură dat într-o sesiune.

Pasul următor este ca Biroul Permanent să decidă punerea pe ordinea de zi a plenului a cererii. „Preşedintele Senatului nu poate conduce şedinţa Biroului Permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa„, stipulează articolul 31, articol pe care USL doreşte să îl invoce pentru a-l înlătura pe Blaga.

Pe de altă parte, şi PDL poate invoca argumente de ordin juridic pentru a bloca cererea USL. În 2005, când Alianţa D.A. încerca să-l înlocuiască pe Nicolae Văcăroiu de la şefia Senatului, Curtea Constituţională a fost invitată să arbitreze conflictul, iar ca urmare a apărut Decizia 601 a CCR în care se spunea explicit că cererea de revocare nu poate fi depusă decât de grupul care l-a desemnat pe preşedintele Senatului.

„Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică„, se arată în decizie.

Alte articole

Decizie extrem de importantă luată miercuri de CCR! Hotărârea se pune în aplicare imediat

Curtea de Apel București a amânat pronunțarea privind legalitatea numirii de către Nicușor Dan a judecătorului constituțional Dacian Dragoș

USL poate contracara afirmând că tocmai această Decizie 601 nu a fost respectată atunci când a fost schimbat Mircea Geoană pentru că, deşi Geoană a fost propunerea USL, succesorul său, adică Vasile Blaga, a fost desemnat din tabăra PDL. „Curtea Constituţională reţine că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv”, se spunea în aceeaşi Decizie 601.

Pe de altă parte, PDL poate invoca faptul că, în 20 decembrie 2011, o altă hotărâre a Curţii Constituţionale a validat alegerea ca preşedinte a lui Vasile Blaga. În plus, Blaga poate invoca faptul că propunerea de revocare nu este făcută de grupul PDL pentru a refuza să supună dezbaterii în Biroul Permanent acest document.