Curierii Glovo, acuzații grave de tratamente inumane și condiții de muncă dificile: „Sunt obligat să fac asta, ca să supraviețuiesc”

Curierii din Pakistan, Bangladesh și Nigeria. Au permise de ședere provizorii, locuințe improvizate și familii cărora încearcă să le trimită bani. Pentru mulți, este poate prima dată când cineva îi ascultă cu adevărat, iar în acest caz este vorba despre carabinierii trimiși de Parchet.

Cele 41 de depoziții ale curierilor Glovo, împreună cu analiza arhitecturii informatice a platformei, au condus la instituirea controlului judiciar asupra companiei Foodinho SRL, potrivit Corriere della Sera.

„Mă simt un număr pentru platformă. Și dacă îmi fură bicicleta sau bateria, toate cheltuielile sunt în sarcina mea”, spune Ahmed.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Hassan a oferit mai multe detalii despre modul în care este plătit: „Folosesc o bicicletă electrică pe care am cumpărat-o eu. Primesc în medie 2 euro și 50 de cenți pe livrare, cu creșteri în funcție de distanță sau în weekend și penalizări în caz de întârziere. Fac aproximativ 10-15 livrări pe zi, uneori chiar 20-25, parcurgând între 50 și 60 de kilometri. Rămân conectat la aplicație cam douăsprezece ore pe zi, de la 10 la 22”.

Alte articole

Incident violent în Iași! Un livrator pakistanez de la Glovo a fost agresat și înjurat de personalul unui local

Livrarea care a făcut internauții să râdă: un curier Glovo a transportat pe bicicletă o masă de călcat

„Fac asta ca să supraviețuiesc”

„Sunt geolocalizat constant prin GPS. Dacă întârzii, Glovo mă sună să mă întrebe de ce sunt oprit sau de ce nu livrez”, afirmă Muhammad.

Suman adaugă: „Refuzul comenzilor sau întârzierile îți înrăutățesc rankingul și înseamnă că vei primi mai puține comenzi”. „Nu aleg nici restaurantul, nici clientul, nu există niciun contact uman, totul este gestionat de aplicație. Nu primesc informații în avans despre plată. Compensația medie este de 3 euro pe livrare, iar câștigul lunar este între 900 și 1.200 de euro”, spune Abu.

„Sunt obligat să fac asta, ca să supraviețuiesc. Am făcut și grevă, dar nu s-a îmbunătățit nimic”, declară Ali.

Samson spune: „Mi-aș dori doar ca plata să fie puțin mai mare, având în vedere că suntem expuși la frig și ploaie. Este greu”.

Citește și: Clauza prin care George Simion scapă de promisiunea de a vinde românilor apartamente cu preţuri de la 35.000 de euro: „Sunt oameni care nu au înţeles despre ce este vorba”

Datele despre ture, șterse

Khan a povestit o situație șocantă: „Nu am încă permis de ședere și nu reușesc să găsesc alt loc de muncă. Plătesc 300 de euro pe lună pentru un pat într-o cameră în care locuiesc cu încă trei persoane, la 35 de kilometri de Milano. Cheltuiesc 200 de euro pe lună pentru tren și trimit 300 de euro pe lună mamei mele în Pakistan”.

Ironia situației este că, la jumătatea lunii ianuarie, directorul general pentru Italia al grupului, care are o cifră de afaceri anuală de 255 de milioane de euro, a fost audiat într-un proces de muncă privind lipsa unei arhive cu date despre ture (necesare pentru ca livratorii să poată cere în instanță recunoașterea raportului de muncă subordonat sau dirijat de companie),și  a declarat că „responsabilul nostru cu protecția datelor ne-a spus să ștergem toate datele și așa s-a făcut”. Întrebat cum se numește acesta, răspunsul a fost: „Nu îmi amintesc numele responsabilului cu protecția datelor”.

În toamna anului trecut, Blocul Național Sindical (BNS) anunța înființarea Sindicatului Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD), o organizație națională dedicată angajaților care lucrează prin aplicații precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt sau Blue. Noul sindicat va funcționa la nivel național, cu filiale în toate județele, și va primi atât membri români, cât și muncitori străini care activează în România prin platforme digitale.

Citește și: Patronul Universității Craiova, Mihai Rotaru, operat de urgență după un accident cumplit la schi!