Curtea Constituţională a declarat neconstituțională Legea pensiilor militare, majorarea nu se va aplica. Decizia e definitivă

Curtea Constituţională (CCR) a României a discutat marţi, sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu actul normativ pentru completarea Legii privind pensiile militare de stat. Judecătorii CCR au decis că legea este neconstituțională, în ansamblul său și arată că ”reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție.”.

”În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său.

Pensii 2025. Aproape 3.000 de pensionari nu şi-au primit deciziile de recalculare la 6 luni de când vecinii încasează poate pensii duble

În esență, Curtea Constituţională a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție.

Alte articole

Radu Miruţă refuză reducerea pensiilor militare şi sistarea normei de hrană: Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate

MApN vrea să ofere stimulente militarilor care aleg să nu se pensioneze. Care este planul ministrului Radu Miruță

Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, arată un comunicat al Curții Constituționale.

Avocatul Poporului notează în obiecţia trimisă pe masa judecătorilor constituţionali că unul dintre argumente ar fi imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea surselor de finanţare.

Prin Decizia 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 58, Curtea Constituţională a reţinut că, întrucât „nu are competenţa să se pronunţe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competenţa de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituţie, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanţare”, se menţionează în sesizare.

„Or, această verificare se poate realiza doar prin raportare la prevederile legale cuprinse în art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 597 din 13 august 2002 şi în art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, care stabilesc obligaţia de întocmire a fişei financiare şi care îi conferă acesteia un caracter complex, dat de efectele financiare asupra bugetului general consolidat. Aceasta trebuie să cuprindă, potrivit legii: schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani; estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar”, se arată în documentul Avocatului Poporului.

Pensii 2025. Cine sunt românii care primesc a 13-a pensie, în sumă fixă de 800 de lei

Sursa citată reţine că, potrivit actelor normative menţionate şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie, este necesar ca iniţiatorii să solicite Guvernului fişa financiară, iar netransmiterea fişei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligaţia de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.

„Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit”, se precizează în sesizare.

În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către iniţiator a obligaţiei de a solicita fişa financiară, fără a aştepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fişa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie.

„Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituţie, nu constituie o fişă financiară în înţelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuşi, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024”, arată Avocatul Poporului.

Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului.