Curtea Constituţională a amânat pentru 27 februarie sesizarea PNL şi USR referitoare la Legea privind sistemul public de pensii

Potrivit sesizării, dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului, susţin semnatarii.

PNL şi USR mai susţin că prin lege este instituită o discriminare nejustificată între persoanele cu dizabilităţi care urmează să beneficieze de pensie, fiind aplicată o măsură de reducere a stagiului de cotizare minim doar pentru o anumită categorie de persoane şi nu pentru toţi cetăţenii cu nevoi speciale.

Conform semnatarilor sesizării, este instituită şi o condiţie obligatorie pentru persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate de a îndeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care generează situaţii în care persoanele în cauză sunt discriminate şi supuse unui dublu standard.

„Dispoziţia criticată prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate, cuprinsă în dispoziţiile art. 25 alin .(1) din Legea privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaţilor la data de 20 decembrie 2018, este următoarea: ‘contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal’. Plata contribuţiilor către bugetul de asigurări sociale nu este în sarcina salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, ci este o sarcină fiscală ce incumbă strict angajatorului, iar instituţia care verifică corectitudinea şi îndeplinirea sarcinii fiscale prin efectuarea plăţilor pentru contribuţiile reţinute de la angajat, de către angajator, este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”, se menţionează în textul sesizării la CCR.

Alte articole

România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR

CCR a amânat din nou o decizie în cazul pensiilor magistraţilor. Noul termen, 11 februarie 2026!

Semnatarii mai susţin că, „practic, salariatul, titular al dreptului la pensie, nu are nicio obligaţie de colectare fiscală, sarcina de efectuare a plăţii contribuţiei de asigurări sociale revenind angajatorului, în consecinţă, efectuarea plăţii acestor contribuţii de asigurări sociale nu poate fi o condiţie în naşterea şi exerciţiul dreptului constituţional la pensie”.

„Impunerea unei noi condiţii de validitate a dreptului la pensie, în afara celor existente în legea în vigoare, respectiv îndeplinirea unui stagiu de cotizare minim şi împlinirea vârstei de pensionare, constituie o încălcare a principiului legalităţii prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie care prevede că ‘în România supremaţia Constituţiei şi respectarea legii sunt obligatorii’. În temeiul acestei norme cu caracter de principiu deducem că orice reglementare adoptă Parlamentul României, în aplicarea marjei sale de apreciere, în domeniul sistemului public de pensii, trebuie să respecte dispoziţiile legale aflate în vigoare în care includem cele două condiţii menţionate, respectiv îndeplinirea unui stagiu minim de cotizare şi împlinirea vârstei de pensionare. Introducerea unui criteriu suplimentar, referitor la obligativitatea salariatului, titular al dreptului la pensie, să îndeplinească o condiţie care nu depinde de voinţa sa, respectiv aceea de a realiza plata efectivă a contribuţiilor sociale, sarcină care potrivit legii revine angajatorului, constituie, pe lângă cauza sa imorală, o încălcare flagrantă a dreptului fundamental la pensie”, au argumentat semnatarii sesizării.

Ei au adăugat că, „prin urmare, cei care au obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti contribuţiile de asigurări sociale sunt plătitorii de venituri, angajatorii, conform Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, şi nu salariatul, titular al dreptului la pensie”.

De asemenea, PNL şi USR consideră că şi art. 63 lit. a) din Legea privind sistemul public de pensii este neconstituţională deoarece contravine art. 47 alin. (2) din Constituţie privind dreptul la pensie.

„Conform textului de lege criticat, una dintre condiţiile pe care persoanele îndreptăţite trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitării pensiei de invaliditate să fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare şi să aibă capacitatea de muncă diminuată din cauza unor accidente şi boli, cu sau fără legătură cu munca. (…) În speţă, prin condiţionarea acordării dreptului la pensia de invaliditate de realizarea stagiului minim de cotizare de 15 ani se poate ajunge la situaţia discriminatorie în care o persoană care şi-a pierdut capacitatea de muncă cu o lună înaintea îndeplinirii acestei condiţii, din motive ce nu-i sunt imputabile, să nu mai beneficieze de pensia de invaliditate şi nici măcar de pensia pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstei standard de pensionare”, consideră semnatarii.