Curtea Constituţională: Stabilirea prezenţei minime la referendum este atributul legiuitorului

„Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele: Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000, în aceeaşi redactare de principiu, a mai fost supusă controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor formulate în prezenta cauză (…). Criticile deja examinate în cauza soluţionată prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 a Curții Constituționale: reglementarea unui cvorum de participare la referendum de 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.

CCR precizează că argumentaţia din sesizarea şefului statului, prin care se face raportarea la cvorumul instituit în alte situaţii prevăzute în legea fundamentală precum voturile din Parlament, „nu poate fi reţinută”.

„Reglementările invocate sunt de natură să evidențieze tocmai faptul că acolo unde legiuitorul constituant a apreciat că se impune reglementarea unor astfel de cvorumuri/majorități a realizat-o, în celelalte cazuri lăsându-le la latitudinea legiuitorului ordinar. Se constată astfel că modul de exercitare a suveranității prin organele reprezentative ale poporului, în concret procedura de legiferare, cunoaşte o strictă şi amănunțită reglementare la nivel constituțional”, se arată în decizia Curţii.

De asemenea, judecătorii atrag atenţia asupra faptului că atributul Parlamentului de a stabili cvorumul în cazul referendumului nu echivalează cu reglementarea oricărui prag de participare.

„Desigur că aceasta (reglementarea cvorumului la referendum de către Parlament, n.r.) nu echivalează cu un drept discreționar al legiuitorului, în sensul că un asemenea cvorum, respectiv majoritate pentru luarea unei decizii de importanță majoră ar putea fi stabilite arbitrar”, se precizează în decizia CCR.

De asemenea, judecătorii apreciază că cea de-a doua condiţie impusă de modificările aduse Legii referendumului, respectiv ca cel puţin 25% dintre alegători să aibă voturi valabil exprimate, este de natură a împiedica o denaturare a rezultatului unui referendum.

„Curtea subliniază şi în acest context importanța introducerii în legea supusă controlului de constituționalitate a pragului de 25% pentru validarea rezultatului referendumului, reprezentând opțiunile valabil exprimate, raportat la numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente. Această condiție suplimentară a validării rezultatului referendumului reflectă intenția legiuitorului de a îndepărta riscul validării unui referendum la care a fost atins cvorumul de participare legal, însă opţiunile exprimate ar fi cuprins multe voturi nule. O asemenea «majoritate» ar fi departe de a reflecta voința populară, de a fi reprezentativă. De aceea, legiuitorul s-a raportat, încă o dată, pentru stabilirea validităţii rezultatului referendumului, şi nu a referendumului în sine, la numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente, rezultatul sufragiului având asigurată, astfel, o cât mai semnificativă reprezentativitate”, se mai menţionează în decizia CCR.