Curtea de Apel Alba Iulia explică de ce a mutat procesul lui Augustin Lazăr la Bucureşti

În motivarea deciziei, judecătorii de la Alba Iulia arată că procurorul general conduce şi reprezintă Ministerul Public şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este ordonator principal de credite, emite ordine cu caracter intern, toate acestea reprezentând competenţe specifice unei entităţi de drept public.

„Raportul de evaluare a fost emis în legătură cu aceste competenţe specifice, respectiv în legătură cu exercitarea atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale. Având în vedere că aceste competenţe sunt ataşate funcţiei respective de conducere, orice conflict juridic în legătură cu modalitatea de realizare a lor implică participarea în proces a titularului funcţiei (de altfel în speţă acţiunea a fost formulată de reclamantul Augustin Lazăr – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Faptul că aceste competenţe sunt exercitate de către o persoană fizică, nu înseamnă că există un interes legitim al persoanei fizice distinct de cel al titularului funcţiei pentru că, în lipsa funcţiei, exercitarea legitimă a competenţelor nu este posibilă. Altfel spus, procurorul Lazăr Augustin nu putea exercita atribuţii manageriale de genul celor supuse evaluării ministrului Justiţiei şi prezentate în raportul a cărui executare se solicită a fi suspendată, decât dacă deţinea funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în motivare.

Judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia susţin că procesul trebuie judecat la Curtea de Apel Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General.

„Curtea conchide că actele a căror suspendare se solicită a fi dispusă au fost emise de ministrul Justiţiei în legătură cu activitatea desfăşurată de Lazăr Augustin în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vizează modalitatea de exercitare a competenţelor specifice unui subiect de drept public. Fiind vorba despre un litigiu între un subiect de drept public şi o autoritate publică, incidente cauzei sunt prevederile art.10, alin.3, teza a II-a din Legea 554/2004, caz în care competenţa teritorială exclusivă îi aparţine instanţei de la sediul pârâţilor. În consecinţă, în temeiul art.132, alin.3 NCPC, instanţa va declina competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal”, se mai spune în motivare.

Pe 27 noiembrie, Curtea de Apel Alba Iulia a decis ca procesul în care Augustin Lazăr solicită suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie, declanşată de ministrul Justiţiei, să fie mutat la Curtea de Apel Bucureşti.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis o excepţie ridicată de un consilier juridic de la Ministerul Justiţiei şi a decis că nu are competenţa teritorială de a judeca acest dosar.

Pe 2 noiembrie, procurorul general, Augustin Lazăr, a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios administrativ, prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie, demarată de ministrul Justiţiei. Lazăr solicita, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a Raportului privind activitatea sa managerială.

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei a enumerat atunci 20 de puncte privind activitatea procurorului general, printre care: probleme grave de comportament şi comunicare publică; probleme grave de management; lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii; discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului; contestarea deciziilor Curţii Constituţionale; neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere; critici aduse Parlamentului şi Guvernului; modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august; încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.

Tudorel Toader mai declara că dosarul de candidatură depus în anul 2016 de procurorul general Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.