Curtea de Apel amână pronunțarea pe cererea de suspendare a unui judecător al CCR pentru 16 ianuarie, exact data la care Curtea Constituțională ar trebui să de verdictul în privința legii pensiilor magistraților/ Reacţii Zegrean şi Toader

UPDATE: „Soluţia poate fi pronunţată de ceilalţi 6 sau 7 judecători câţi rămân pentru că la Curtea Constituţională nu a fost o amânare de pronunţare, a fost o continuare a deliberărilor. Ceea ce înseamnă că judecătorii care vor participa la dezbateri, la deliberările finale, aceia vor adopta decizia” a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.

UPDATE Zegrean: „Cei de la CCR vor avea un motiv să nu judece nici de data asta”

Întrebat cum comentează faptul că şedinţele de judecată în ambele cazuri au fost stabilite în aceeaşi zi, respectiv 16 ianuarie, la interval de o oră, fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, luni, pentru News.ro că judecătorii CA Bucureşti ar fi putut stabili o altă zi, precizând că celor de la CCR „le convine”, probabil, situaţia.

„Puteau să dea în altă zi, că nu cred că cei de la Curtea de Apel nu ştiau că au la ora 10.00 şedinţă acolo (n. red. la CCR). Dar le convine, probabil, şi o să aibă un bun motiv să nu judece nici de data asta cei de la Curtea Constituţională”, a precizat  Augustin Zegrean.

Alte articole

CALCULE Pensii 2026. Se anunţă dezastru, venituri mai mici decât cele din contribuții, se pierd şi 2.250 de lei

Ilie Bolojan, despre CCR și pensiile magistraților: ”Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe 16 să se ia o decizie”

Potrivit fostului preşedinte al CCR, cei doi judecători contestaţi vor întârzia, probabil, la Curtea Constituţională, dar nu este nicio problemă, pentru că cei de acolo îi pot aştepta.

„Teoretic, nu-i nicio problemă, pentru că la ora 9.00 merg la Curtea de Apel, acolo nu durează mult şi se duc apoi la Curtea Constituţională şi acolo, dacă trebuie, îi aşteaptă, că nu e nicio tragedie”, a explicat Zegrean.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca instanţa CA Bucureşti să pronunţe o decizie în defavoarea celor doi judecători, Augustin Zegrean a spus că „asta e o altă discuţie”, dar că, în opinia sa, „nu se va ajunge aşa departe” .

Decizia instanței de a amâna pronunțarea creează un context sensibil, în condițiile în care judecătorul a cărui numire este contestată ar urma, în mod normal, să participe chiar în aceeași zi la ședința CCR în care se va dezbate unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului.

La termenul de luni, Curtea de Apel București a respins excepția tardivității invocată în cauză, apreciind că acțiunea a fost formulată în termenul legal. Prin această soluție, instanța a confirmat admisibilitatea cererii sub aspect procedural și a trecut la analizarea pe fond a solicitării de suspendare a efectelor decretului prezidențial. După audierea susținerilor părților, completul de judecată a decis amânarea pronunțării cu 11 zile, fără a oferi explicații suplimentare în ședință publică.

Dosarul are ca obiect suspendarea efectelor decretului prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 13 iulie 2025. Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, care susține că numirea ar încălca o condiție constituțională esențială privind experiența profesională necesară pentru accederea la CCR.

Citește și: Sporurile care au scăpat de austeritate: Cât ne costă „stresul” bugetarilor și ce instituție încasează cele mai mari sume

Reclamanta invocă faptul că judecătorul numit nu ar îndeplini cerința de „vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, prevăzută de Constituție și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În argumentația sa, aceasta susține că o parte importantă a carierei academice invocate de Dacian Cosmin Dragoș nu s-ar încadra în noțiunea de „învățământ juridic superior” în sensul strict al textului constituțional.

Procedura aflată pe rol este cea a suspendării, reglementată de Legea contenciosului administrativ, care permite instanței să dispună temporar înghețarea efectelor unui act administrativ, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile de urgență și de aparență de nelegalitate. O eventuală admitere a cererii ar avea ca efect suspendarea temporară a decretului, până la soluționarea acțiunii pe fond.

Președintele României a fost reprezentat la termenul de luni de consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov, care, potrivit informațiilor prezentate în ședință, a formulat și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu. Administrația Prezidențială a susținut legalitatea decretului și îndeplinirea condițiilor constituționale de către judecătorul numit, poziție exprimată anterior și în spațiul public de către Dacian Cosmin Dragoș, care a respins orice dubiu privind eligibilitatea sa.

Citește și: Curtea de Apel București a contestat măsura lui Bolojan, luată după documentarul Recorder. Se cere suspendarea executării deciziei