Timp de șase luni, Guvernul vorbește despre reduceri de cheltuieli, reforme fiscale și disciplină financiară, însă realitatea este cu totul alta. Aparatul de stat continuă să funcționeze după mecanisme salariale care sfidează realitatea economică, precum sporuri pentru stres, sporuri pentru „suprasolicitare neuropsihică”, sporuri de confidențialitate, de cifru, de metrou și de „condiții grele” în instituții confortabile.
În practică, aceste bonusuri ajung să fie echivalentul unor creșteri salariale ascunse, dificil de corectat prin reforme reale. În timp, ele s-au sedimentat în viața multor instituții, devenind parte din cultura internă și din moneda de schimb a negocierilor sindicale.
Pentru milioane de angajați din sectorul privat, asemenea beneficii par aproape ireale, ca dintr-un univers paralel. Pentru zeci de mii de bugetari, ele sunt însă o prezență firească pe fluturașul de salariu. Potrivit unei analize realizate de Ziare.com, acestea sunt sporurile pentru tăcere, din diferite instituții.
Acest spor a fost gândit, la început, pentru funcționarii care lucrează cu informații sensibile, fiind astfel generalizat în ministere, autorități și instituții centrale. Însă, acest bonus și-a schimbat complet scopul, fiind acordat funcționarilor pentru a nu divulga „secretele serviciului”. Astfel, nu doar personalul cu acces la date confidențiale beneficiază de acest spor, dar și angajații care redactează procese-verbale, sortează corespondența sau gestionează documentele administrative obișnuite.
Cât costă tăcerea la CSM
La Consiliul Superior al Magistraturii, sporul de confidențialitate variază între 656 lei și 2.394 lei. Printre beneficiari:
Și CCR are un asemenea spor
Judecătorii Curții Constituționale primesc până la 2.263 lei lunar pentru confidențialitate, pe lângă indemnizația brută de peste 47.000 lei. Personalul administrativ, inclusiv cel fără atribuții sensibile, încasează între 1.400 și 1.700 lei.
Justiția, la rândul ei plătită să fie discretă
În Ministerul Justiției, sporurile sunt și mai generoase:
La Ministerul Justiției, o analiză a salariilor brute realizată de Ziare.com scoate la iveală că o parte dintre cele mai mari venituri sunt justificate prin așa-numita „suprasolicitare neuropsihică”. Datele oficiale indică faptul că numeroși funcționari din instituție au salarii brute care depășesc 30.000 de lei pe lună, la care se adaugă sporuri substanțiale pentru acest tip de solicitare, ce pot ajunge, în anumite situații, la peste 6.900 de lei.
Angajații stresați și funcțiile deținute
Sporul de metrou: bonus pentru toată lumea, inclusiv pentru contabili și șoferi
Metrorex continuă să acorde sporul de metrou, cuprins între 20% și 40% din salariu, tuturor angajaților, indiferent dacă își desfășoară activitatea în subteran sau într-un birou cu lumină caldă. Deși ministrul Transporturilor a cerut recent eliminarea acestui beneficiu pentru personalul administrativ, sindicatele au respins ferm propunerea.
Astfel, un spor gândit inițial pentru munca în condiții dificile de subteran s-a transformat într-un privilegiu generalizat, rupt de orice evaluare reală a riscului.
Citește și: Loredana Groza la mormântul tatălui său, la două zile de la înmormântare. Cum a apărut artista
Stresul bugetar, plătit regește: sporuri de peste 6.900 lei pentru suprasolicitare neuropsihică
În plină criză bugetară, Ministerul Justiției există funcționari cu salarii brute de peste 30.000 lei, la care se adaugă sporuri pentru suprasolicitare neuropsihică ce depășesc 6.900 lei lunar.
Lista este impresionantă și greu de justificat într-o administrație care se plânge de lipsă de bani:
Inclusiv personalul asimilat (funcționari tehnici, juridici, administrativi) primește sporuri care uneori depășesc 5.000 lei.
Diplomația periculoasă: sporuri pentru cifru și condiții grele la MAE
În diplomație, „pericolul” pare să vină mai degrabă din munca la calculator, de la birou și corespondență oficială, totul într-un climat controlat. La Ministerul Afacerilor Externe, sporurile pentru „cifru de stat” și pentru „condiții grele, periculoase sau vătămătoare” sunt acordate pe scară largă.
Pe lângă salariul de bază, angajații MAE beneficiază de o indemnizație pentru cifru de stat, destinată activităților care implică lucrul cu informații clasificate sau criptate. Nivelul acestui spor diferă în funcție de funcție: un agent consular primește 350 de lei, un cancelarist relații 1.114 lei, un consilier diplomatic 553 lei, un ministru-consilier între 627 și 1.527 lei, un referent relații 732 lei, iar un secretar I, 535 lei.
În plus, majoritatea funcțiilor sunt eligibile și pentru sporuri de condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, plafonate la 300 de lei, potrivit limitelor stabilite de Ilie Bolojan.
La acestea se pot adăuga indemnizația pentru titlul de doctor, în valoare de 950 de lei lunar, voucherele anuale de vacanță de 800 de lei, acordate angajaților cu salarii nete sub 8.000 de lei și condiționate de achiziționarea unor pachete turistice de minimum 1.600 de lei, precum și indemnizația de hrană, de 374 de lei pe lună.