Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a actelor de numire a judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins, miercuri, ca nefondată, cererea de suspendare a decretelor de numire a lui Dacian Dragoș, respectiv Mihai Busuioc, la Curtea Constituțională a României (CCR), înaintată de avocata AUR Silvia Uscov.

Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc

Curtea de Apel București a admis, în schimb, cererea de sesizare a Curții constituționale, făcută de avocații Președinției, astfel că judecătorii constituționali vor trebui să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a fi judecător la CCR.

Citește și : Dragoș Pîslaru anunță că România a pierdut oficial 231 de milioane de euro după ce CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor speciale: „Este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”

„Respinge cererile de suspendare a executării actului administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 (…) şi la Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 (…),  formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc, ca nefondate”, este soluţia pe scurt a instanţei.

Alte articole

Călin Georgescu, chemat la Curtea de Apel București în dosarul tentativei de lovitură de stat. Urmează să se stabilească dacă începe judecata pe fond

Curtea de Apel Bucureşti a respins suspendarea decretului de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător constituțional

În acelaşi timp, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de Administraţia Prezidenţială şi sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Citește și : CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor magistraților. Următorul termen a fost stabilit pe 18 februarie

„Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma «activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior» ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispoziţiile art. 53 şi art. 143 din Constituţia României”, precizează Curtea de Apel București.