Astfel, prin decizia civilă nr. 492/10.11.2016 pronunțată în dosarul 37379/3/2012, instanța a respins recursul declarat de Energy Financing Team împotriva sentinței 1892/16.03.2016 pronunțată de Tribunalul București, respingând pretențiile de 11,3 milioane lei formulate de EFT împotriva Hidroelectrica.

EFT a susținut că în anul 2011, atunci când Hidroelectrica a activat clauza de forță majoră pe toate contractele bilaterale din cauza unei secete cu efecte dezastruoase, producătorul nu i-ar fi livrat întreagă cantitate de energie electrică contractată, însă probele dosarului au relevat dimpotrivă, că în anul 2011 Hidroelectrica a livrat EFT o cantitate mai mare cu aproximativ 10% față de cea datorată conform contractului. Traderul a fost obligat și la cheltuieli de judecată în recurs de 29.469 de lei.

Alte Articole

Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României ...

Ion Ţiriac investeşte milioane de euro în imobiliare. Miliardarul ...

Audi va renunţa în 5 ani să mai vândă maşini pe benzină, ...

Totodată, prin decizia civilă nr. 490/10.11.2016 pronunțată în dosarul 36781/3/2012 Curtea de Apel a respins de asemenea și recursul formulat de Alro împotriva sentinței nr.1041 pronunțată de Tribunalul București în 12 februarie 2016, prin care au fost respinse pretențiile de 129 de milioane de lei formulate împotriva Hidroelectrica de către producătorul de aluminiu.

Litigiul a fost generat de seceta din 2011-2012, ca urmare a imposibilității Hidroelectrica, raportată la starea de forță majoră în care se găsea, să livreze întreaga cantitate de energie contractată, la un preț de 116 lei/MWh, câtă vreme prețul de cost era de 184 lei/MWh iar prețul din piață era de 220 lei/MWh. Alro a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în suma de 29.469 de lei.

Citeşte şi Complexul Energetic Hunedoara iese din insolvenţă la decizia Curţii de Apel Alba Iulia

„Chiar dacă Hidroelectrica a ieșit din insolvență în iunie 2016, nu toate litigiile pornite acum 4 ani s-au finalizat. În toată această perioada de timp, băieții deștepți ne-au chemat în judecată în peste 150 de dosare. Miza era enormă: 1 miliard de euro câștigați de Energy Holding, EFT România, EFT AG, Alpiq Romenergie și Alpiq Romindustrie în perioada 2006-2012, și încă 1 miliard de euro pe care l-ar fi câștigat până în 2019, dată la care expirau contractele, dacă Euro Insol nu le-ar fi denunțat în toamna lui 2012. Și cei doi contractori ai Hidroelectrica pe lucrări de retehnologizare Andritz Hydro și Voith Hydro Holding au câștigat pe contracte cu încredințare directă aproape 1 miliard de euro pe lucrări supraevaluate și discutabile din punct de vedere tehnic. După ce au pierdut toate aceste litigii în instanțele naționale unde au cerut daune de 600 milioane de euro, băieții deștepți ne târăsc mai nou la instanțele arbitrale de la Washington, Paris sau Geneva, cerându-ne daune de sute de milioane de euro, în condițiile în care contractele lor au fost denunțate și declarate ilegale nu doar de Euro Insol, cât și de către ANAF, Curtea de Conturi, Parchete, Instanțe și mai nou Consiliul Concurenței. E o vorba în popor, tot hoțul strigă hoțul”, a declarat Remus Borza, coordonator Euro Insol, citat în comunicat.

Comunicatul reamintește că Tribunalul București a dat câștig de cauza Euro Insol și Hidroelectrica în toate acțiunile formulate de traderii de energie.

Hidroelectrica s-a aflat în insolvență în perioada iunie 2012 — iunie 2016, perioadă în care a denunțat contractele încheiate prin negociere directă cu așa-numiții „băieți deștepți din energie”.

La începutul acestui an, Consiliul Concurenței a sancționat Hidroelectrica și pe zece dintre partenerii săi din aceste contracte cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică. Partenerii sancționat au fost Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alro, Electrocarbon, Electromagnetica, Elsid, Energy Financing Team, Energy Holding, Luxten Lightning Company și Menarom PEC.