Viorel Paşca rămâne în libertate. Curtea de Apel București a amânat decizia pentru 13 iulie

UPDATEViorel Paşca rămâne în libertate, a decis joi Curtea de Apel București. Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, precum şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor vor afla în 13 iulie dacă rămân sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă joi cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe aceştia sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Joia trecută, magistraţii TB au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.

UPDATE – Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 13 iulie pronunţarea în dosarul privind măsurile preventive în cazul lui Viorl Paşca şi al apropiaţilor săi.

„Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a afirmat Viorel Paşca, aflat la Curtea de Apel Bucureşti.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Joi, Curtea de Apel București urmează să analizeze contestația formulată de DIICOT împotriva hotărârii prin care Viorel Pașca și patru dintre rudele sale au fost eliberați în cazul azilelor ilegale din județul Bihor, potrivit Agerpres.

Alte articole

Florin Salam, audiat la DIICOT în dosarul unui club de noapte din Capitală. Procurorii anchetează presupuse fapte de trafic de droguri și prostituție

Tabăra Bolojan a pierdut toate procesele cu rebelii din PNL. Ultimele contestații ale conducerii liberalilor, respinse de Curtea de Apel București

Ancheta a debutat pe 1 iulie, când procurorii au reținut șase persoane implicate în conducerea unei rețele de azile clandestine: Viorel Pașca, în calitate de lider al Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, soția sa Florica Pașca, cei trei fii ai cuplului – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală, responsabilă cu conducerea unor filiale ale organizației.

Citește și : Nicușor Dan, prima reacție în cazul azilelor ilegale din Bihor: „Ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari”

A doua zi, dosarul a ajuns la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă, însă magistrata a respins solicitarea DIICOT, optând pentru măsura mai blândă a controlului judiciar, decizie contestată atât de procurori, cât și de familia Pașca, care își dorește ridicarea completă a restricțiilor.

Procurorii afirmă că inculpații ar fi format un grup infracțional organizat prin care ar fi racolat sute de persoane din spitale și centre de asistență socială din mai multe județe, cazându-le apoi în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul unor servicii sociale și medicale specializate.

Ancheta arată că Viorel Pașca nu avea nicio pregătire sau autorizare pentru administrarea unor astfel de facilități, iar victimele, majoritatea cu afecțiuni psihice, se aflau într-o stare de vulnerabilitate extremă, fiind incapabile să se opună sau să comunice.

Magistrata Andrada Albescu, care a soluționat inițial cauza, a recunoscut caracterul ilegal al azilelor, dar a apreciat că spațiile de cazare respectau standarde minime de igienă, considerând drept riscantă alternativa de a lăsa bolnavii fără nicio formă de îngrijire.

„Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare.

De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate”, se arată în motivarea instanței.

Citește și : Una dintre persoanele găsite în azilele ilegale ale lui Viorel Pașca a murit. Ministrul Muncii: ”Nu există pentru mine amărăciune mai mare”

Judecătoarea a mai subliniat că, potrivit mărturiilor beneficiarilor și martorilor, decesele înregistrate în cadrul azilelor erau urmate de proceduri administrative corecte, persoanele fiind înmormântate la cimitirul greco-catolic. „Împrejurare care, deşi nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaţilor pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonaţi după deces”, se mai precizează în motivare.