Procesul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, amânat pentru că Tudor Postelnicu nu a fost citat corect

UPDATE Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti trebuiau să înceapă miercuri judecarea dosarului în care Tudor Postelnicu, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, torţionarii inginerului Gheorghe Ursu, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Instanţa a amânat începerea judecării procesului pentru 10 mai, după ce a constatat că Tudor Postelnicu nu a fost citat la adresa avocatului său. În sala de judecată au fost prezenţi ceilalţi doi inculpaţi din dosar.

Judecătorii au decis ca, pentru următorul termen, Postelnicu să fie citat atât la adresa de domiciliu, cât şi la cabinetul avocatului său.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homostean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni.

Alte articole

Turul II înapoi? Curtea de Apel Ploieşti suspendă decizia CCR de ANULARE a alegerilor

Ce a decis definitiv Curtea de Apel Cluj în cazul lui Culiță Sterp. Sentința de azi este definitivă

Judecarea dosarului trebuia să înceapă în 24 februarie, la instanţa supremă, dar cauza a fost atunci amânată pentru 16 martie, după ce fostul ofiţer de Securitate Vasile Hodiş a arătat că nu are avocat, iar la dosar a fost depusă o adeverinţă că George Homoştean a murit în decembrie 2016.

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, declara atunci că tatăl său a fost victima unui asasinat politic.

„Am descoperit la CNSAS, recent, documente care arată că Securitatea aşa lucra. Era o metodă de a folosi pretexte de drept comun pentru a închide, a tortura disidenţi politici. Tatăl meu a fost arestat şi ţinut la sediul Miliţiei, dar, de fapt, era anchetat de Securitate cât a fost arestat şi torturat. A fost un asasinat politic intenţionat, asta au urmărit, să nu mai iasă viu de acolo tocmai că să nu relateze regimul la care a fost supus în închisoare”, a spus Andrei Ursu.

Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine”, au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei.

În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi de impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist”.

De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

„Inculpaţii  Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

George Homoştean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.

„De asemenea,  la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, a precizat Ministerul Public.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

În 6 martie, Andrei Ursu a depus la Secţia Militară a Parchetului instanţei supreme o plângere penală în care îl acuza pe Iulian Vlad, fost şef al Securităţii în decembrie 1989, de cercetare abuzivă, torturare şi instigare la persecuţii politice faţă de tatăl sau, decedat în 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu considera că faţă de Iulian Vlad există probe şi indicii că în 1985 ar fi instigat la persecuţii pe motive politice.

“Din toate documentele şi mărturiile de mai sus rezultă că numitul Vlad Iulian a condus şi urmărit, în deplină cunoştinţă de cauza, represiunea Securităţii împotriva lui Gheorghe Ursu şi acţiunile dolosive prin care s-a încercat să ascundă natura politică a acestei represiuni, inclusiv faţă de guvernul american şi opinia publică internă şi internaţională în general”, scrie în plângerea penală depusă de Andrei Ursu la Parchet.