Este prima dată când conducerea Curții de Apel decide să vină în fața publicului, prin intermediul presei, într-un asemenea context. Anunțul a fost comunicat miercuri seară, când documentarul Recorder era difuzat de TVR 1, iar pe YouTube adunase 1,2 milioane de vizionări, în 24 de ore de la lansare.
Conferința CAB vine după ce, în cursul zilei de miercuri, instituția l-a criticat pe Laurențiu Beșu, unul dintre judecătorii care au acceptat să depună mărturie în documentarul Recorder intitulat „Justiție Capturată”.
În videoclip, mai mulți procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, dar alții asumați, precum fostul șef DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș, au descris culisele sistemului de justiție.
„În data de 11.12.2025, la ora 12, la sediul Curţii de Apel Bucureşti din Splaiul Independenţei, nr. 5, sector 4 Bucureşti se va desfăşura o conferinţă extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale şi informaţiilor relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă”, a anunțat Curtea de Apel București.
Această „conferință extraordinară de presă” se va ține în Sala „Istrate Micescu”.
CAB este condusă în prezent de Liana Nicoleta Arsenie, din 1 iunie 2023, când a înlocuit-o la conducerea instituţiei pe Lia Savonea. De asemenea, instituția are trei vicepreședinți.
Sistemul de justiție din România are mari probleme, potrivit unui documentar de două ore publicat de Recorder. Materialul jurnalistic, bazat pe mărturii din interiorul sistemului, arată cum dosarele de corupție sunt sistematic îngropate în ultimii ani, dar și cum anchete care vizează anumite structuri ale statului sunt clasate.
Conform Recorder, pe lângă deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, fenomenul a fost întreținut prin diverse artificii judiciare, cum ar fi schimbări neașteptate în componența completurilor de judecată și detașări suspecte ale magistraților.
Documentarul prezintă mai multe cazuri celebre de corupție care au fost influențate decisiv prin astfel de manevre, un exemplu fiind dosarul lui Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 5 din București. Condamnat inițial la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru nouă infracțiuni de luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro, Vanghelie a scăpat fără nicio zi de pușcărie, asta după ce dosarul său a fost tergiversat la Curtea de Apel București prin schimbarea completului de judecată de cinci ori în timpul procesului.