Curtea de Apel Timişoara a decis punerea în libertate a activistei turce Oral Nalan. Decizia nu este definitivă

Magistraţii Curţii de Apel Timişoara au revocat măsura arestării provizorii în vederea extrădării dispusă faţă de Oral Nalan şi au decis punerea acesteia în libertate.

Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 48 ore de la pronunţare.

PressOne a relatat că instanţa timişoreană a dispus punerea în libertate a lui Oral Nalan pe motiv că ”a dispărut alerta roşie emisă de Interpol”. De asemenea, sursa citată arată că, din informaţii intrate în posesia PressOne, posibila extrădare a lui Oral Nalan în Turcia ar afecta relaţiile diplomatice dintre România şi Belgia.

Associated Press a scris despre cazul lui Oral Nalan, ştirea fiind preluată şi de New York Times, scrie News.ro.

Alte articole

Un angajat a primit din greșeală 330 de salarii, iar instanța a decis că poate păstra banii

Mădălina Ghenea, din nou în fața instanței: „Nu sunt aici doar pentru mine, ci pentru toate femeile care au trăit cu frică și reduse la tăcere”

Oral Nalan, în vârstă de 38 de ani, a fost reţinută pe 8 iulie, în jurul orei 18.00, când venea din Ungaria şi se îndrepta spre Bulgaria, împreună cu fiica sa în vârstă de 10 ani şi cu un grup de prieteni.

Vameşii români au constatat că pe numele femeii există un mandat Interpol de arestare, emis la cererea Turciei, care a condamnat-o la 30 de ani de închisoare pentru terorism.

Potrivit presei din Belgia, unde au avut loc manifestaţii de susţinere pentru Oral Nalan, activista, care studiază la o facultate de informatică din Bruxelles şi ar urma să primească cetăţenie belgiană anul viitor, este acuzată de apartenenţă la PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan).

Avocaţii activistei atrag atenţia că Poliţia de Frontieră română a confundat actul prezentat de Oral Nalan la graniţă cu un paşaport şi nu a luat în calcul statutul de refugiat.

„La nivelul Poliţiei de Frontieră s-a produs o confuzie, considerându-se că acel document de călătorie pe care doamna Oral Nalan îl avea asupra sa ar fi un paşaport. Dumneaei a mai călătorit în afara Belgiei de la data obţineriistatutului de refugiat politic, dar acum a fost prima dată când a ieşit din spaţiul Schengen.Oral Nalan este o activistă pentru drepturile omului, s-a luat legătura cu ofiţerul ei de legătură din Belgia şi acesta a confirmat. Din câte mi s-a comunicat, inclusiv Ambasada Belgiei în România a adresat o notă verbală, conform uzanţelor diplomatice, către MAE”, a declarat avocatul Alin Speriusi-Vlad.

Curtea de Apel Timişoara a dispus, după reţinere, arestarea preventivă a lui Oral Nalan pentru pe perioadă de 30 de zile.

Între timp, România a demarat procedurile de extrădare. Potrivit procedurii, Ministerul Justiţiei de la Bucureşti va solicita Ministerului Justiţiei de la Ankara actele de condamnare în baza cărora a fost emis mandatul internaţional de arestare.

Judecătorul român însărcinat cu dosarul poate refuza procedura de extrădare în două cazuri: dacă persoana a cerut şi a obţinut azil politic în ţara în care a fost reţinută sau dacă există suspiciuni rezonabile că, în ţara de provenienţă, persoana va fi supusă torturii sau relelor tratamente.

În semn de protest, Oral Nalan a făcut greva foamei în primele zile după reţinere.

Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, s-a declarat vineri după-amiază surprins şi întristat că presa o numeşte ”activistă” pe Oral Nalan.

”Am fost surprinşi şi întristaţi să vedem că presa spune că această individă este o activistă, pentru că ea a fost condamnată de o instanţă din Turcia şi nu are nicio legătură cu tentativa de lovitură de stat sau ceva asemănător. Este cu totul altă problemă. Ea este acuzată că face parte dintr-o grupare teroristă de extremă-stânga”, a precizat ambasadorul într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada Turciei la Bucureşti.