Curtea de Conturi a descoperit cheltuieli ineficiente de 1 mld. de euro la CNADNR

Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008 - martie 2012 şi au fost derulate în perioada aprilie - octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.

Potrivit Curţii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile şi repetabile în activitatea de ansamblu a companiei şi a structurilor sale teritoriale, fie că este vorba de activitatea destinată autostrăzilor, fie de cea pentru drumuri naţionale.

Autorii raportului arată că ţintele şi obiectivele naţionale legal reglementate nu au fost atinse la nivelul şi termenele stabilite, atât din cauza insuficientei voinţe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării acestora, cât şi a faptului că nici CNADNR şi nici Ministerul Transporturilor nu şi-au asumat şi îndeplinit, în mod real şi performant, "uneori şi din motive obiective", rolul de entităţi principale cu responsabilităţi maxime în derularea, implementarea şi finalizarea programelor şi a proiectelor prioritare şi a celorlalte obiective stabilite.

La 31 decembrie 2011, marea majoritate a drumurilor naţionale modernizate şi a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară, care împreună reprezentau circa 98,2% din reţeaua naţională de drumuri naţionale, aveau o durată depăşită.

Faţă de suma de 20,9 miliarde lei, solicitată de către CNADNR în intervalul 2008-2011 pentru proiectele pe segmentul drumurilor naţionale şi centurilor ocolitoare cu profil de DN, au fost aprobate prin legile bugetare anuale sume totalizând 14,3 miliarde lei (68,5% din necesar), fondurile alocate fiind de doar 13 miliarde lei (62,2% din necesar).

Pe de altă parte, auditul nu a identificat repere semnificative prin care compania "să poată fi definită ca o entitate performantă, profesionistă", orientată spre realizarea scopului pentru care a fost înfiinţată şi pentru care este finanţată de la bugetul de stat şi având un management care să dorească şi să impună realizarea atribuţiilor şi obiectivelor stabilite, respectarea şi implementarea reglementărilor legale şi a criteriilor de performanţă, potrivit sursei citate.

"CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate", se spune în raport.

În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate "aproape ca pe o permanenţă a activităţii CNADNR" în perioadele auditate, printre care modul de acţionare neunitar şi necoordonat; preocuparea şi implicarea insuficientă pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate; valori contractuale majorate şi termene de finalizare nerespectate.